Salut omenire! Am si eu o problema nu pricep deloc algoritmii.deci daca m'ati putea ajuta sa inteleg si eu macar putin v'as fi foarte recunoscatoare
Mersi >mult

Ce fel de algoritmi nu intelegi? Da exemple concrete sa vedem cum putem sa te ajutam.

Algoritm De la Wikipedia, enciclopedia liberă Un algoritm (cuvântul are la origine numele matematicianului persan Al-Khwarizmi) înseamnă în matematică și informatică o metodă sau o procedură de calcul, alcătuită din pașii elementari necesari pentru rezolvarea unei probleme sau categorii de probleme. De obicei algoritmii se implementează în mod concret prin programarea adecvată a unui calculator, sau a mai multora. Din diverse motive există și algoritmi încă neimplementați, teoretici.
Algoritmul este noțiunea fundamentală a informaticii. Totul este construit în jurul algoritmilor (și a structurilor de date, cum ar fi listele sau grafurile).
Câteva exemple de algoritmi:
algoritmul de construcție a unui automobil (urmărind procedeele și schițele de fabricație);
algoritmul de folosire a unei mașini-unelte (citind manualul de folosire);
algoritmul de explorare a unui labirint în vederea găsirii unei ieșiri (una din soluții: se ține o mână pe perete și se merge fără a o dezlipi de acesta).
algoritmul (ordinea operațiilor, sau "check list ") la decolarea unui turbojet. Acest algoritm desigur nu ține în mod direct de domeniul matematicii sau informaticii.
Algoritm pentru Semnături Digitale
Cuprins
1 Proprietăți
2 Clasificări
3 Bibliografie
4 Lectură suplimentară
5 Legături externe
Proprietăți Cele mai importante proprietăți ale unui algoritm, îndeplinite de diverșii algoritmi într-o măsură mai mare sau mai mică, sunt următoarele: Corectitudinea - este proprietatea algoritmului de a furniza o soluție corectă a problemei date. În acest sens este de dorit ca algoritmii să se bazeze pe fapte și relații matematice demonstrabile. Caracterul univoc sau deterministic - plecând de la un set de date inițial anume, rezultatul este unic, sau altfel spus, repetarea execuției algoritmului duce întotdeauna la aceleași rezultate.
Generalitatea - este proprietatea unui algoritm de a rezolva o clasă sau categorie de probleme, și nu doar o singură problemă particulară. Spre exemplu, un algoritm care rezolvă doar ecuația x2 + 5x − 6 = 0 este mai puțin general decât unul care rezolvă ecuația ax2 + bx + c = 0, oricare ar fi valorile lui a, b, c.
Claritatea - proprietatea algoritmului de a descrie cu exactitate și fără ambiguități pașii care trebuiesc parcurși în rezolvarea problemei.
Verificabilitatea - acea proprietate a algoritmelor care permite ca fiecare pas să poată fi verificat într-un timp rezonabil de către om, folosind mijloace de validare de încredere.
Optimalitatea - proprietatea unui algoritm de a se termina după un număr minim de pași. Spre exemplu, dacă se cere să se calculeze suma primelor 'n' numere naturale, se poate aplica formula de calcul, și astfel algoritmul se termină într-un singur pas, pe când dacă am aduna toate numerele de la 1 la n, el s-ar termina abia în n pași, și deci nu ar fi optim. În teoria complexității se folosește notația O(n).
Finitudinea - este proprietatea algoritmului de a se termina într-un număr finit de pași. Există și algoritmi care nu se termină într-un număr mărginit de pași, dar aceștia se numesc "metode algoritmice".
Eficiența - este proprietatea unui algoritm de a se termina nu numai într-un număr finit, ci și "rezonabil" de pași, chiar dacă acesta nu este cel mai mic posibil (nu este optim). Algorimul este ineficient și dacă rezultatul se obține într-un timp mai lung decât cel dorit sau permis.
Existența unei intrări (datele de prelucrat). Întrucât operatorii se aplică unui operand (sau și mai multor operanzi deodată), este de neconceput un algoritm fără niciun operand. Intrările permise formează împreună un set (mulțime) specific de obiecte sau valori, care se numește "domeniul" algoritmului.
Existența unei ieșiri (rezultatele). Este de neconceput un algoritm care nu are nicio ieșire, deoarece în acest caz intră în discuție însăși utilitatea sa. Clasificări În funcție de modul de implementare, un algoritm poate fi: recursiv - face uz de sine însuși, în mod repetat iterativ (repetitiv) serial sau paralel
deterministic sau aleatoriu (probabilistic)
exact sau aproximativ În funcție de paradigma utilizată, ei pot fi: algoritmi backtracking
algoritmi de gen divide et impera
algoritmi de programare dinamică
algoritmi de tip greedy
algoritmi probabilistici, genetici, euristici ș.a.

Deci ce nu ai înțeles Copilu! Tu înveți / studiezi cu pixul și caietul, teoria la Matematică?

Am impresia ca nu stii ce e ala un algoritm. ALGORÍTM, algoritme, s. n. Ansamblu de simboluri folosite în matematică și în logică, permițând găsirea în mod mecanic (prin calcul) a unor rezultate. ♦ P. gener. Succesiune de operații necesare în rezolvarea unei probleme oarecare. [Pl. și: (m.) algoritmi] – Din fr. algorithme.
Acum... Care era intrebarea?

Mda