Dragă Moş Crăciun
Sper ca scrisoarea mea să nu fi ajuns la Santa Claus sau în altă parte, cum au păţit alţi copii… Pentru că se apropie Naşterea Domnului şi ştiu că iar ne vei aduce daruri, m-am gândit să-ţi scriu câteva cuvinte. După cum am observat eu, nu toate darurile pe care le-ai adus în ultima vreme, sunt potrivite pentru noi. Cred că ochii dumitale bătrâni şi obosiţi de strălucirea zăpezilor cu care te lupţi an de an, ca să ne faci bucurii, se mai înşală câteodată. Aşadar, dacă nu te superi, vreau să-ţi dau şi eu nişte sugestii, ca să te orientezi mai bine. Aş vrea, pentru fraţii mei şi pentru toţi oamenii, să aduci un sac de dragoste, aşa cum le aduceai mai înainte. Mai au ei puţină, dar mi-e teamă că se termină şi rămân fără pic de dragoste. Poţi să le aduci chiar mai multă, pentru că, nu ştiu de ce, se epuizează cam repede. Mai pune în sanie şi un sac de bunătate, căci mulţi au nevoie, dar nu-şi dau seama. La acestea mai adaugă ceva. Mulţi au ne nevoie de răbdare, de îndelugă răbdare, ca de aer. Să nu uiţi: câţiva saci de îndelungă răbdare! Părintelui nostru duhovnicesc aş vrea să-i aduci multă sănătate şi cât mai multe zile. Şi, dacă se poate, să-i aduci şi un sac cu bucurii de-alea mai vechi şi să-i mai aduci şi nişte ucenici mai tineri şi mai vioi, pentru că unii dintre aceştia pe care îi are acum au îmbătrânit prematur şi se mişcă foarte greu. Fetelor de la strană vreau să le aduci nişte baticuţe frumoase, pentru că baticuţele cele vechi, nu ştiu de ce, s-au uzat foarte repede şi de aceea pun şi ele pe cap ce găseşte prin magazine. Şi să le aduci şi nişte rochii mai lungi şi simple, pentru că rochiile cele scurte şi înflorate, pe care le au unele dintre ele, nu se mai poartă. Şi nici pantalonii nu se mai poartă la fete. Pentru băieţii de la strană vreau să aduci un diapazon ca să ia toţi acelaşi ton la cântare şi nişte ochelari din cei speciali prin care se văd numai catapeteasma şi Sfântul Altar, nu şi persoanele care vin din spate sau ceasul de pe perete. Pentru familişti ar trebui multe. Au multe lipsuri… Multe lipsuri, sărmanii. Aş vrea să mai aduci şi un sac de ascultare de calitate "super", adică la milimetru. Eu ţi-am mai scris şi data trecută de felul acesta de ascultare – la milimetru – dar, fiind bătrân, ai înţeles să aduci ascultare… un milimetru. Şi… aşa ai adus. De aceea mulţi au acum ascultare un milimetru şi nu la milimetru. Să fii atent, Moş Crăciun, să nu mai greşeşti, că se păgubesc fraţii! Poţi să mai aduci şi un sac cu timp de rugăciune, pentru că mulţi, cei mai mulţi, n-au deloc timp de rugăciune. În general pe la noi timpul lipseşte. Timp poţi să aduci cât mai mult, pentru că, nu ştiu de ce, cei mai mulţi nu sunt atenţi şi pierd timpul, cu toate că e atât de scump, de preţios. Să mai pui în sac şi nişte ceasuri deşteptătoare duminicale. Dar nu din cele care sună la nouă dimineaţa. Din acestea avem o mulţime. Pentru tata aş vrea să aduci un pahar mai mic, pentru că acesta pe care îl foloseşte acum e cam mare şi cam greu şi de aceea îi tremură mâna când îl ridică. Şi să-i mai aduci şi o vedere a ochilor mai bună, căci mult se osteneşte când citeşte ziarul sau când se uită la meci. Tot pentru tata mai doresc să-i aduci şi o maşină de mustrat copiii când greşesc, pentru că el e mereu ocupat şi nu ştie pe unde umblă copiii, prin care săli de internet. Mamei doresc să-i aduci un spray care să nu miroasă până la parter, dacă se poate cu miros de mir, de miresme, aşa cu îi aduceai mai înainte, şi un robot cititor automat de Psaltire şi Ceaslov, căci îi ia tare mult timp gătitul la bucătărie. Te mai înştiinţez, Moş Crăciun, că zona noastră trece printr-o gravă criză de smerenie. Rar găseşti smerenie. În schimb găseşti mândrie la tot pasul. Să nu aduci mândrie pentru că… avem! Cred că este epidemie, pentru că pe mulţi îi vezi ţepeni de mândrie. Şi mândria asta este mortală dacă nu este tratată. Am înţeles că se vindecă numai cu smerenie. Avem noi un doctor bun care ne-a spus-o. De aceea te rog să ne aduci şi un sac, doi de smerenie. Ar mai fi nevoie şi de câteva gigacalorii de căldură sufletescă. Pe la noi suflă cam rece unele vânturi: vântul modei, vântul îmbogăţirii peste noapte, vântul lenei, vântul nepăsării, vântul clevetirii şi atâtea vânturi turbate, căci rar mai găseşti căldură în suflete. O ia vântul. Vecinilor mei vreau să le dăruieşti măcar un crâmpei de credinţă şi o casetă cu muzică fără tobe, căci îi văd dimineaţa tare obosiţi din cauza aceasta, iar ei nici măcar nu-şi dau seama. Te mai rog ceva! Dacă treci prin Italia sau prin Spania, vezi că am nişte fraţi pe-acolo, plecaţi la muncă. Să le dai şi lor, dacă ai prin sac, nişte clipe de răgaz, o punguţă măcar, ca să-şi amintească de rugăciunile de-acasă, de Sfânta Liturghie, de trăirile duhovniceşti… Aaa! Să nu uit! Să nu ne mai aduci televizoare, căci avem o mulţime. O mulţime! Video şi DVD-playere – câteva, dar televizoare o mulţime. Îmi pare rău, Moş Crăciun, că trebuie să te cert, dar cu televizorul ai greşit. O să-i ai pe fraţi pe conştiinţă. Să nu zici că nu ţi-am spus. De asemenea, să nu ne mai aduci tricouri cu inscripţii şi poze, pentru că avem. Să nu ne mai aduci sacoşe de plastic cu poze deocheate pe ele, pentru că avem. Să nu ne mai aduci gumă de mestecat şi sucuri cu extract de surcele, pentru că avem. Să nu ne mai aduci ghetuţe cu cruci pe talpă, pentru că avem. Ne-ar mai trebui, dacă găseşti pe undeva, puţină cumpătare, un pic de dreaptă socotelă, un dram de chibzuinţă şi o busolă adevărată, căci suntem cam dezorientaţi… Ei… Pentru câte am dori noi să ne aduci, cred că… îţi trebuie un tren. Pentru mine, nu ştiu ce să cer. Ţi-aş cere nădejde, dar sunt atâţia oameni deznădăjduiţi şi ar avea nevoie. Ţi-aş cere râvnă, dar câţi nu au nevoie de râvnă? Ţi-aş cere linişte şi pace sufletească, dar ştiu că sunt atâţia oameni neliniştiţi şi atâţia copii care au nevoie de acestea, încât nu îndrăznesc să ţi le cer. Totuşi, dacă nu m-ai uitat şi dacă dumneata crezi că încă mai merit un dar, îl primesc pentru fraţii mei şi fă ca toţii copiii din lume să fie fericiţi măcar acum, de sărbători. Te-aştept, Moş Crăciun! Sărut mâna!
P.S. Să nu uiţi de dragoste şi smerenie!
andries221 întreabă: