am si eu o intrebare.
Liceul Dimitrie Bolintineanu din Bucuresti cum este?
Profesori cum sunt se invata mai mult ca la barbu? ca asa am auzit cemi recomandati de media 7.12?
Te lasa cu parul lung in bolintineanu?

Şi dacă ai note mici înseamnă că eşti mai prost ca ceilalţi? Un elev care are nota 10 poate să fie mai puţin inteligent decât un elev de 7. În şcoală,înveţi ce să gândeşti, nu cum să gândeşti. Totul ţine de capacitatea de memorare, şi s-a demonstrat ştiinţific că orice om îşi poate dezvolta capacitatea de memorare. Dar nu se merită, de ce să înveţi multe chestii inutile? Mai bine înveţi ceva ce ştii că o să te ajute cu adevărat în viaţă, bine hai să zicem surplusul ăla de cunoştinţe pe care îl înveţi se numeşte cultură generală. Care oricum nu te face un om deştept.
Nu poate să îți placă ceva ce tu ai asociat timp de un deceniu cu o experiență negativă, care te încordează, care te oboseşte și care te exploatează ca pe un roboțel de memorat informaţii și o maşină de scris caiete întregi pe care o să le arunci la sfârşit de an.
Tensiunea fizică este acolo, tensiunea psihică este acolo, experienţa de învăţare este nulă.
Tot sistemul e obosit și lipsit de entuziasm.
Tot ceea ce îl mai ține în viaţă este inerţia, conjuctura legală care spune că trebuie să ai un minim de clase și corporaţiile care încă le este greu să renunţe la ideea că note bune nu înseamnă neapărat un om bun sau mai potrivit.
Adevărul e că este soluția mai lejeră pentru toți, pentru că încă nu cunoaștem ceva mai bun sau cel puțin încă nu s-a oferit nimeni să propună o alternativă.
Mă rog ar exista o variantă: cărțile + autodidacticism (ghidat de un pedadog sau expert în stiluri de învățare) + training-uri de aprofundare.
Cum ar fi să desființăm școlile pentru un an și profesorii în loc de profesori să fie un fel de persoane care doar ghidează și dau feedback, iar elevii sunt lăsați să își aleagă conținutul, metoda și orarul de educare.
Unii ar argumenta că nimeni nu ar mai învăța nimic, dar ei uită că am exclus factorul stres, conținut lipsit de personalizare și program fix din tot procesul de educație.
În situația în care un copil ar avea ales dintre a învăța zilnic după un orar care e optim pentru el, bazat pe capacitățile individuale și pe metoda care îi mai potrivită și "școală", care crezi că ar fi alegerea elevului?

BAC-ul, ca şi tot sistemul de învăţământ e irelevant.
Scopul lui pare a fi să înfigă în tine nişte cunoştinţe utile. Dar nu sunt. În următorii 3 ani o să uiţi tot ce ai învăţat în liceu şi nu o să îţi fie dor de informaţiile ălea. Sunt utile ca al treilea sfârc. Scopul lui nu e să te înveţe chestii utile în viaţă. Scopul lui e să te determine să joci după reguli. Asta vrea să vadă viitorul angajator. Că eşti capabil să faci muncă, chit că e inutilă şi irelevantă. Că nişte proşti te-au pus să înveţi o carte care pe tine nu te ajută cu nimic şi ţi-au spus că trebuie şi tu ai făcut-o fără să-ţi pui întrebări. Eşti o viitoare dronă bună. Faci cum zic superiorii tăi.
Şi sistemul e prost. Nu ştie cum să te înveţe ceva cu adevărat util. Aşa că îţi bagă nişte cărţi pe gât ca să nu zică lumea că stă degeaba. Că n-a încercat. Că nu a vrut să te educe.
80% dintre profesori sunt mai idioţi decât un pom de Crăciun şi manipulează elevii pentru scopurile lor meschine
Nu, dascălul nu e un înger printre oameni venit să educe noua generaţie. Asta e ce le spun elevilor, ca să îi admirae. De obicei cel mai prost şi cel mai leneş din curtea facultăţii ajunge profesor. Să muncească un sfert cât muncesc oamenii normali pe un salariu de nimic. Face foame, dar măcar nu munceşte. Spune aceleaşi inepţii an de an la alte feţe, cu o morgă gravă de deschizător de drumuri. Îşi ştie lecţiile ca pe poezii şi de obicei nu ştie absolut nimic din lume în afară de domeniul lui mic, unde era cel mai prost din clasă. Dar în care ştie mai multe decât nişte puşti, şi evident pare autoritar în faţa lor.

Părerea mea e că şcoala nu ar trebui luată în serioasă, doar terminată.
Societatea vrea să vadă că ştii să joci după reguli. Iei BAC-ul cu 6. Te duci la o facultate, oricare şi termin-o cu 6. Dacă vrei să faci ceva pentru viitorul tău profesional, înveţi să fii adaptabil. Înveţi să vorbeşti cu oameni. Înveţi să prinzi din mers cum funcţionează treaba în orice loc. Şi încerci tot ce există. Scrie, desenează, citeşte, pedalează, faci toate lucrurile la care te poţi gândi şi încerci să vezi la ce eşti bun şi la ce nu eşti. Ce îţi place şi ce nu. Dacă ai 18 ani, crede-mă, habar n-ai încă ce îţi place şi la ce eşti bun. Doar ai impresia că ştii asta. E o capcană.
Şi nu te panica. Singurii oameni care se aşteaptă ca la 18 ani să ştii ce vrei să faci cu viaţa ta sunt idioţii. Nu arde. Dă-ţi seama cine eşti şi ce vrei în ritmul tău.

Răspunde

Raportează

Evaluează

Tu ori eşti Radu, ori cineva care îl copiază. Măcar de precizai sursa. Mi-am dat seama din prima de modul lui de exprimare, aşa că m-am dus să verific şi am avut dreptate.

Răspunde

Raportează

Evaluează