La 86 de ani si jumatate (1886 - 1972), de obicei se moare de batranete si nu dintr-un motiv anume. Daca nu este specificat nicaieri, probabil ca a murit de moarte buna.
In 25 noiembrie 1972 inceta din viata la varsta de 86 de ani Henri Coanda, pionier al aviatiei si unul dintre cei mai importanti inventatori romani, al carui nume va ramane legat intotdeauna de dezvoltarea aviatiei cu reactie.
Descoperirile pe care le-a facut de-a lungul vietii au revolutionat domeniul aviatiei si al aerodinamicii, deschizand drumul spre construirea aparatelor de zbor pe care le cunoastem si noi.
Henri Coanda s-a nascut in 7 iunie 1886, la Bucuresti, intr-o familie numeroasa si, dupa cum isi amintea mai tarziu, a fost fascinat de vant inca din copilarie.
Tatal lui, generalul Constantin Coanda, a vrut sa il indrume spre o cariera militara si l-a trimis, in 1889, la Liceul Militar din Iasi. Dupa ce a absolvit si-a continuat studiile la Scoala de ofiteri de artilerie, geniu si marina din Bucuresti, iar in 1904 este trimis la Technische Hochschule (Universitatea Technica) din Berlin-Charlottenburg.
Dupa ce in 1905 construise un avion-racheta pentru armata romana, in 1908 se intoarce in tara si e incadrat ofiter activ in Regimentul 2 de artilerie. A obtinut insa aprobarea de a parasi armata deoarece comportamentul si spiritul sau inventiv nu se impacau prea bine cu disciplina militara.
Pentru a-si sarbatori libertatea obtinuta a plecat intr-o calatorie cu masina pana in Tibet, iar in 1909 s-a inscris la Scoala superioara de aeronautica si constructii din Franta, al carei sef de promotie a si devinit un an mai tarziu.
Primele experimente
Cu ajutorul inginerului Gustave Eiffel si al savantului Paul Painleve, Henri Coanda obtine aprobarile necesare pentru a incepe experimentele aerodinamice. Intr-unul din aceste experimente a montat un dispozitiv pe un tren care mergea cu 90 de kilometri pe ora pentru a observa mai bine comportamentul aerodinamic al acestuia.
Astfel a putut face determinari cantitative aeronautice, folosind un tunel de vant cu fum, o balanta aerodinamica si o camera fotografica speciala, de conceptie proprie. Datorita acestor experimente a stabilit un profil de aripa functional pentru viitoarele sale avioane.
Tot atunci, Coanda a construit primul avion cu reactie, fara elice, numit conventional Coanda-1910 pe care l-a prezentat la al doilea Salon international aeronautic de la Paris din 1910. In timpul unei incercari de zbor, in decembrie 1910 la Paris, aparatul pilotat de el a scapat de sub control din cauza lipsei de experienta, s-a lovit de un zid de la marginea terenului de decolare si a luat foc. Din fericire, inginerul roman s-a ales doar cu cateva contuzii minore.
Henri Coanda a abandonat experimentele pentru o perioada din cauza lipsei de interes din partea publicului si a savantilor vremii. Pana in 1914 a lucrat ca director tehnic la Uzinele de aviatie din Bristol, Marea Britanie si a construit avioane cu elice, cunoscute sub numele Bristol-Coanda.
Unul dintre avioanele proiectate de Coanda la Bristol chiar a castigat Concursul International de Aviatie Militara din Marea Britanie, in 1912.
In 1915, Coanda s-a intors in Franta pentru a continua sa inventeze. In urmatorii ani a construit primul avion de recunoastere, prima sanie propulsata de un motor cu reactie, primul tren aerodinamic din lume si altele.
Un fenomen studiat timp de 20 de ani
In 1934, el obtine un brevet de inventie francez pentru Procedeu si dispozitiv pentru devierea unui curent de fluid ce patrunde intr-un alt fluid, care se refera la fenomenul numit astazi "Efectul Coanda", constand in devierea unui jet de fluid care curge de-a lungul unui perete convex.
Brevetul pentru "Efectul Coanda" este obtinut la 24 de ani dupa ce Coanda observase prima oara ca flacarile si gazul incandescent iesite din reactoarele avionului sau cu reactie tindeau a ramane pe langa fuzelaj. Aceasta descoperire a condus apoi la importante cercetari aplicative privind hipersustentatia aerodinelor si realizarea unor atenuatoare de sunet.
Inginerul roman a revenit definitiv in tara in care s-a nascut, in 1969, ca director al Institutului de creatie stiintifica si tehnica, iar in anul urmator, 1970, devine membru al Academiei Romane. In 1971, a reorganizat Departamentul de Inginerie Aeronautica din cadrul Politehnicii Bucuresti, separandu-l de cel pentru inginerie mecanica.
Henri Coanda moare la Bucuresti, pe data de 25 noiembrie 1972, la varsta de 86 de ani.
De-a lungul vietii, el a primit mai multe premii si medalii pentru inventiile sale. In 1956, la New York, a fost recunoscut ca inventator al primului avion cu reactie si laudat ca "trecutul, prezentul si viitorul aviatiei".
De asemenea, UNESCO i-a decernat lui Henri Coanda ordinul "Meritul pentru cercetari stiintifice, in gradul de comandor". In 1961, guvernul Frantei i-a acordat inginerului roman "Medalia militara" a aeronautici franceze, una dintre distinctiile foarte importante ale Frantei.
O parte dintre numeroasele sale inventii precum si brevetele obtinute de Henri Coanda se gasesc expuse la Muzeul Tehnic, sectia "Coanda", din Bucuresti.
Henri Coanda a murit la 25 noiembrie 1972, la Bucuresti si este inmormantat in cimitirul Bellu.
Dar se mai zice ca a inventat primul avion deci poate aterizat cu el nu scrie nimic de nicio corabie doar de avioane.