Salut tuturor. Am o intrebare. Cum se realizeaza un eseu despre tema si viziunea intr-o opera? ( test poetic, Testament De T.Arghezi) Ce se spune despre viziune? Cum se realizeaza? Va rog frumos sa ma ajutati.

Testament de Tudor Arghezi face parte din seria artelor poetice moderne aleliteraturii romne din perioada interbelica, alaturi de Eu nu strivesc corola de
�
minuni a lumii de Lucian Blaga si Joc secund de Ion Barbu. Poezia este asezata n
�
fruntea primului volum arghezian, Cuvinte potrivite (1927), si are rol de program(manifest) literar, realizat nsa cu mijloace poetice.
�
ENUNTAREA ARGUMENTELOREste o arta poetica, deoarece autorul si exprima propriile convingeri despre
� �
arta literara, despre menirea literaturii, despre rolul artistului n societate.
� �
Este o arta poetica moderna, pentru ca n cadrul ei apare o tripla problematica,
�
specifica liricii moderne: transfigurarea socialului n estetic, estetica
�
urtului, raportul dintre inspiratie si tehnica poetica.
�
Se poate vorbi despre o permanenta a preocuparii argheziene de a formula crezul
�
poetic, Testament fiind prima dintre artele poetice publicate n diferite volume:
�
Flori de mucigai, Epigraf, Frunze pierdute etc.DEZVOLTAREA ARGUMENTELORTema poeziei o reprezinta creatia literara n ipostaza de mestesug, creatie lasata
�
ca mostenire unui fiu spiritual. Textul poetic este conceput ca un monolog adresat de tata unui fiu spiritual
�
caruia i este lasata drept unica mostenire cartea", metonimie care desemneaza
� �
opera literara. Discursul liric avnd un caracter adresat, lirismul subiectiv se
� �
realizeaza prin atitudinea poetica transmisa n mod direct si, la nivelul
�
expresiei, prin marcile subiectivitatii: pronumele personale, adjectivele
� �
posesive, verbele la persoana I si a Ii-a singular, alternnd spre diferentiere cu
�
persoana a IlI-a, topica afectiva (inversiuni si dislocari sintactice), n poezie,
�
eul liric apare n mai multe ipostaze: eu/ noi, eu/ tatal -fiul (n dialogul
� �
imaginar initial), de la strabunii mei pna la tine" (n relatia strabunii" - eu
� � � �
- tu), Robul - Domnul (n finalul poeziei).
�
Titlul poeziei are o dubla acceptie: una denota-tiva si alta conotativa. n sens
�
propriu (denotativ), cuvantul-titlu desemneaza un act juridic ntocmit de o
� �
persoana prin care aceasta si exprima dorintele ce urmeaza a-i fi ndeplinite
� �
dupa moarte, mai cu seama n legatura cu transmiterea averii sale. Aceasta este
�
nsa acceptia laica a termenului. n acceptie religioasa, cuvantul face trimitere
� � � �
la cele doua mari parti ale Bibliei, Vechiul Testament si Noul Testament, n care
�
sunt concentrate nvataturile proorocilor si apostolilor adresate omenirii. Din
�
aceasta acceptie re ligioasa deriva si sensul conotativ al termenului pe care l
�
ntlnim n poezie. Astfel creatia argheziana devine o mostenire spirituala
� � �
adresata urmasilor-cititori sau viitorilor truditori ai condeiului. Textul poetic este structurat n sase strofe cu numar inegal de versuri,
�
ncalcarea regulilor prozodice fiind o particularitate a modernismului. Discursul
� �
liric este organizat sub forma unui monolog adresat/ dialog imaginar ntre tata si
�
fiu, ntre strabuni si urmasi, ntre rob si Domn, tot attea ipostaze ale eu-lui
� � �
liric.Metafora carte" are un loc central n aceasta arta poetica, fiind un element de
� �
recurenta. Termenul carte" are rol n organizarea materialului poetic si
� �
semnifica, pe rnd, n succesiunea secventelor poetice: realizarea ideii poetice
� � �
a acumularilor spirituale; poezia este rezultatul trudei, treapta", punct de
�
legatura ntre predecesori si urmasi, valoare spirituala, rezultat al sublimarii
� �
experientei naintasilor - hrisovul cel dinti; cuvinte potrivite"; Slova de


generatiilor, carora, ncepnd cu fiul evocat n poem, le transmite mostenirea,
� � � �
opera literara. Cartea este o treapta" n desavrsirea cunoasterii.
� � �
n strofa a doua, cartea", creatia elaborata cu truda de poet, este numita
� �
hrisovul vostru cel dinti, cartea de capatai a urmasilor. Cartea" - hrisov"
� � � �
are pentru generatiile viitoare valoarea unui document fundamental, asemeniBibliei sau unei marturii istorice, un document al existentei si al suferintei
�
stramosilor; Al robilor cu saricile pline/ De osemintele varsate-n mine".
� �
Ideea centrala din cea de-a treia strofa este transformarea poeziei ntr-o lume
�
obiectuala. Astfel sapa", unealta folosita pentru a lucra pamntul, devine
� �
condei, unealta de scris, iar brazda" devine calimara", munca poetului fiind
� � �
numai ca material ntrebuintat altfel dect a naintasilor lui tarani; asupra
� � �
cuvintelor el aplica aceeasi truda transformatoare prin care plugarii supuneau
�
pamntul. Poetul este, prin urmare, un nascocitor, care transforma graiul lor cu-
� �
ndemnuri pentru vite", n cuvinte potrivite", metafora ce desemneaza poezia ca
� � �
mestesug, ca truda, si nu ca inspiratie divina. Efortul poetic presupune nsa un
� �
timp ndelungat, necesar transfigurarii artistice si trudei asupra cuvintelor,
�
sugerat prin paralelismul dintre munca fizica (Sudoarea muncii sutelor de ani) si
�
aceea spirituala (framntate mii de saptamani). n viziunea lui Arghezi, prin
� � � �
arta, cuvintele se metamorfozeaza, pastrndu-si nsa forta expresiva, idee
� � � �
exprimata prin oximoronul din versurile: Veninul strns l-am preschimbat n
� � �
miere, / Lasnd ntreaga dulcea lui putere".
� �
Strofa a patra debuteaza cu o confesiune lirica: Am. luat ocara si torcnd usure/
� �
Am pus-o cand sa-mbie, cand sa-njure". Poetul poate face ca versurile lui sa
� �
exprime imagini sensibile, dar si sa stigmatizeze raul din jur (sa njure"), arta
� �
avnd functie cathartica si, n acelasi timp, moralizatoare. Prin intermediul
� �
poeziei, trecutul se sacralizeaza, devine ndreptar moral, iar opera literara
� �
capata valoare justitiara: Am luat cenusa mortilor din vatra/ Si am facut-o
�
Dumnezeu de piatra, / Hotar nalt, cu doua lumi pe poale, / Pazind n piscul
� �
datoriei tale".n strofa a cincea apare ideea transfigurarii socialului n estetic prin faptul ca
� �
durerea, revolta sociala sunt concentrate n poezie, simbolizata prin vioara",
� �
instrument mult mai reprezentativ pentru universul taranesc dect clasica lira:
�
Durerea noastra surda si amara/ O gramadii pe-o singura vioara, / Pe care
�
ascultand-o a jucat/ Stapnul ca un tap njunghiat.
� � �
Arghezi introduce n literatura romna estetica urtului, concept pe care l preia
� � � �
de la scriitorul francez Charles Baudelaire. Prin unicul sau volum de poezie,
� �
Florile raului, Baudelaire largeste conceptul de frumos, integrndu-i ntelegerea
� �
raului, a urtului. Arghezi, la rndul lui, considera ca orice aspect al
� �
realitatii, indiferent ca este frumos sau urt, sublim sau grotesc, poate
�
constitui material poetic: Din bube, mucegaiuri si noroi/ Iscat-am frumuseti si
�
preturi nof. Prin Mersurile sale, Arghezi este un poet modern, potrivit opiniei
�
lui Hugo Friedrich, care afirma n cartea Structura liricii moderne, capitolul
�
Estetica urtului,
�
referitor la poetica baudelaireiana: diformul produce surpriza, iar acesta
�
declanseaza atacul neasteptat. Mai violent dect pana acum, anormalitatea se
� � �
anunta ca principiu al poeziei moderne, odata cu una din cauzele ei: iritareampotriva banalului si traditionalului care, n ochii lui Baudelaire, sunt
� � �
continute si n frumusetea stilului mai vechi. Noua frumusete, care poate
� � �
coincide cu urtul, si dobndeste nelinistea prin includerea banalului - odata cu
� � �
deformarea n bizar - si prin mpletirea oribilului cu bufonescuh?
� ��
De asemenea, pentru Arghezi, poezia reprezinta si un mijloc de razbunare suferintei naintasilor: Biciul rabdat se-ntoarce n cuvinte/ Si izbaveste-ncet
� � �
pedepsitor/ Odrasla vie-a crimei tuturor".Ultima strofa evidentiaza faptul ca muza, arta contemplativa, Domnita", pierde"
� �
n favoarea mestesugului poetic: ntinsa lenesa pe canapea,/ Domnita sufera n
� � �� �
cartea mea".Poezia este att rezultatul inspiratiei, al harului divin slova defod, ct si
� � �
rezultatul mestesugului, al trudei poetice slova faurita": Slova de foc si slova
� �
faurita/ mparechiate-n carte se marita/ Ca fierul cald mbratisat n cleste".
� � �
Conditia poetului este redata n versul Robul a scris-o, Domnul o citeste";
� �
artistul este un rob", un truditor al condeiului si se afla n slujba
� �
cititorului, Domnul.
�
Relevarea unor elemente nnoitoare ale limbajului poetic, prezente n poezie:
� � �
Nivelul lexico-semantic- acumularea de cuvinte nepoetice, care dobndesc valente estetice (de exemplu:
�
bube, mucegaiuri si noroi, ciorchin de negf);
� �
- valorificarea diferitelor straturi lexicale n asocieri surprinzatoare:
�
arhaisme (hrisov), regionalisme (gramadii), cuvinte si expresii populare (gropi,
�
rapi, pe brnci, plavani, vite, zdrente), termeni religiosi (cu credinta, icoane,
�
Dumnezeu, izbaveste), neologisme (obscur); seriile antonimice: cand sa-mbie, cand sa-njure" sugereaza diversele tonalitati
� � �
ale creatiei poetice argheziene; Facui din zdrente muguri si coroane" exprima
�
ideea transfigurarii artistice a unor aspecte ale realitatii degradate sau efectulexpresiv al cuvintelor triviale (ambiguitatea expresiei poetice); obiecte aleexistentei taranesti arhaice confera tonului solemnitate: hrisov, sarici,
�
oseminte; instrumente de munca/ viata rurala: sapa, brazda, plavani, vite; instrumentele poetului/ viata spirituala: condei, calimara; metafore asociate termenului poezie: cuvinte potrivite, leagane, versuri siicoane, muguri si coroane, miere, cenusa mortilor din vatra, hotar nalt, o
�
singura vioara, biciul rabdat, ciorchin de negi, slova de foc si slova faurita. Termeni care desemneaza elemente spatiale: metaforele spatiului salbatic, haotic, rapi si gropi adnci, exprima truda, cautarea, efortul acumularilor treptate si
� �
plaseaza cartea - treapta (spatiu determinat al cunoasterii, univers coerent)ntr-o scara evolutiva; spatii deschise; muntele {piatra, piscul, hotar nalt, cu
� � �
doua lumi pe poale"), padurea (ramura); spatiul nchis, interiorul (vatra,
�
canapea). Nivelul morfosintacticdislocarea topica si sintactica: Si dnd n vrf, ca un ciorchin de negi,/ Rodul
� � � �
durerii de vecii ntregi; jocul timpurilor verbale;
�
un singur verb la viitor, forma negativa: nu-ti voi lasa", plasat n pozitie
� �
initiala n poezie (incipitul) sustine caracterul testamentar (programatic) al
�
poeziei; negatia are sens afirmativ; verbele - persoana I singular alterneaza cupersoana I plural, ceea ce reda relatia poetului cu stramosii, responsabilitateacreatorului fata de poporul al carui reprezentant este (sa schimbam - eu am ivit); utilizarea frecventa a verbelor la persoana I singular, timpul trecut, pentru

definirea metaforica a actului de creatie poetica, rolul poetului: am ivit, amprefacut, facui, am luat, torcnd, am pus-o, am facut-o, o gramadii, iscat-am, a
� �
scris-o. Concretetea sensului verbelor reda truda unui mestesugar dotat cu talent
�
si plasticizeaza sensul abstract al actului creator n plan spiritual.
�
Determinantele verbale (pronume, substantive) sunt n general la genul feminin,
�
desemnnd produsul: poezia {domnita) si cartea;
�
- verbele la prezent nfatiseaza efectele si esenta poeziei.
�
Nivelul stilistic- materialitatea imaginilor artistice, conferind forta de sugestie a ideii, serealizeaza prin fantezia metaforica, asocierile semantice inedite;
�
- nnoirea metaforei, comparatia inedita (mperecheate-n carte se marita/ Ca
� ��
fierul cald mbratisat n cleste"), epitetul rar (seara razvratita", dulcea lui
� � � �
putere", torcnd usure", Dumnezeu de piatra", durerea... surda si amara"),
� � � �
oximoronul (Veninul strns l-am preschimbat n miere,/ Lasnd ntreaga dulcea lui
� � � � �
putere");- enumeratia ca figura de stil (de exemplu: bube, mucegaiuri si noroi) si
�
principiul enumerativ ca modalitate de juxtapunere a succesivelor definitiipoetice ale actului de creatie sau al surselor de inspiratie.Nivelul fonetic; elemente de prozodie- sonoritati dure ale unui lexic colturos, sugernd asprimea existentei si
�
truda cautarii;- versificatia (ntre traditie si modernitate): strofe inegale ca numar de
�
versuri, cu metrica si ritmul variabile, n functie de intensitatea sentimentelor
�
si de ideile exprimate, dar se conserva rima mperecheata.
� �
CONCLUZIEOpera literara Testament de Tudor Arghezi este o arta poetica moderna pentru capoetul devine, n conceptia lui Arghezi, un nascocitor, iar poezia presupune
� �
mestesugul, truda creatorului. Pe de alta parte, creatia artistica este att
�
produsul inspiratiei divine, ct si al tehnicii poetice. Un alt argument n
� �
favoarea modernitatii poeziei este faptul ca Arghezi introduce n literatura
�
romna, prin aceasta creatie literara, estetica urtului, arta devenind un mijloc
� � �
de reflectare a complexitatii aspectelor existentei si o modalitate de amendare araului.Valorificarea diferitelor straturi lexicale n asocieri surprinzatoare, strofele
� �
inegale ca numar de versuri, cu metrica si ritmul variabile, sunt tot attea
� �
argumente n favoarea modernitatii poeziei.
�
Poezia Testament de Tudor Arghezi este o arta poetica de sinteza pentruorientarile poeziei interbelice, cu elemente traditionaliste si moderniste.