Testament de Tudor Arghezi face parte din seria artelor poetice moderne aleliteraturii romne din perioada interbelica, alaturi de Eu nu strivesc corola de
�
minuni a lumii de Lucian Blaga si Joc secund de Ion Barbu. Poezia este asezata n
�
fruntea primului volum arghezian, Cuvinte potrivite (1927), si are rol de program(manifest) literar, realizat nsa cu mijloace poetice.
�
ENUNTAREA ARGUMENTELOREste o arta poetica, deoarece autorul si exprima propriile convingeri despre
� �
arta literara, despre menirea literaturii, despre rolul artistului n societate.
� �
Este o arta poetica moderna, pentru ca n cadrul ei apare o tripla problematica,
�
specifica liricii moderne: transfigurarea socialului n estetic, estetica
�
urtului, raportul dintre inspiratie si tehnica poetica.
�
Se poate vorbi despre o permanenta a preocuparii argheziene de a formula crezul
�
poetic, Testament fiind prima dintre artele poetice publicate n diferite volume:
�
Flori de mucigai, Epigraf, Frunze pierdute etc.DEZVOLTAREA ARGUMENTELORTema poeziei o reprezinta creatia literara n ipostaza de mestesug, creatie lasata
�
ca mostenire unui fiu spiritual. Textul poetic este conceput ca un monolog adresat de tata unui fiu spiritual
�
caruia i este lasata drept unica mostenire cartea", metonimie care desemneaza
� �
opera literara. Discursul liric avnd un caracter adresat, lirismul subiectiv se
� �
realizeaza prin atitudinea poetica transmisa n mod direct si, la nivelul
�
expresiei, prin marcile subiectivitatii: pronumele personale, adjectivele
� �
posesive, verbele la persoana I si a Ii-a singular, alternnd spre diferentiere cu
�
persoana a IlI-a, topica afectiva (inversiuni si dislocari sintactice), n poezie,
�
eul liric apare n mai multe ipostaze: eu/ noi, eu/ tatal -fiul (n dialogul
� �
imaginar initial), de la strabunii mei pna la tine" (n relatia strabunii" - eu
� � � �
- tu), Robul - Domnul (n finalul poeziei).
�
Titlul poeziei are o dubla acceptie: una denota-tiva si alta conotativa. n sens
�
propriu (denotativ), cuvantul-titlu desemneaza un act juridic ntocmit de o
� �
persoana prin care aceasta si exprima dorintele ce urmeaza a-i fi ndeplinite
� �
dupa moarte, mai cu seama n legatura cu transmiterea averii sale. Aceasta este
�
nsa acceptia laica a termenului. n acceptie religioasa, cuvantul face trimitere
� � � �
la cele doua mari parti ale Bibliei, Vechiul Testament si Noul Testament, n care
�
sunt concentrate nvataturile proorocilor si apostolilor adresate omenirii. Din
�
aceasta acceptie re ligioasa deriva si sensul conotativ al termenului pe care l
�
ntlnim n poezie. Astfel creatia argheziana devine o mostenire spirituala
� � �
adresata urmasilor-cititori sau viitorilor truditori ai condeiului. Textul poetic este structurat n sase strofe cu numar inegal de versuri,
�
ncalcarea regulilor prozodice fiind o particularitate a modernismului. Discursul
� �
liric este organizat sub forma unui monolog adresat/ dialog imaginar ntre tata si
�
fiu, ntre strabuni si urmasi, ntre rob si Domn, tot attea ipostaze ale eu-lui
� � �
liric.Metafora carte" are un loc central n aceasta arta poetica, fiind un element de
� �
recurenta. Termenul carte" are rol n organizarea materialului poetic si
� �
semnifica, pe rnd, n succesiunea secventelor poetice: realizarea ideii poetice
� � �
a acumularilor spirituale; poezia este rezultatul trudei, treapta", punct de
�
legatura ntre predecesori si urmasi, valoare spirituala, rezultat al sublimarii
� �
experientei naintasilor - hrisovul cel dinti; cuvinte potrivite"; Slova de
generatiilor, carora, ncepnd cu fiul evocat n poem, le transmite mostenirea,
� � � �
opera literara. Cartea este o treapta" n desavrsirea cunoasterii.
� � �
n strofa a doua, cartea", creatia elaborata cu truda de poet, este numita
� �
hrisovul vostru cel dinti, cartea de capatai a urmasilor. Cartea" - hrisov"
� � � �
are pentru generatiile viitoare valoarea unui document fundamental, asemeniBibliei sau unei marturii istorice, un document al existentei si al suferintei
�
stramosilor; Al robilor cu saricile pline/ De osemintele varsate-n mine".
� �
Ideea centrala din cea de-a treia strofa este transformarea poeziei ntr-o lume
�
obiectuala. Astfel sapa", unealta folosita pentru a lucra pamntul, devine
� �
condei, unealta de scris, iar brazda" devine calimara", munca poetului fiind
� � �
numai ca material ntrebuintat altfel dect a naintasilor lui tarani; asupra
� � �
cuvintelor el aplica aceeasi truda transformatoare prin care plugarii supuneau
�
pamntul. Poetul este, prin urmare, un nascocitor, care transforma graiul lor cu-
� �
ndemnuri pentru vite", n cuvinte potrivite", metafora ce desemneaza poezia ca
� � �
mestesug, ca truda, si nu ca inspiratie divina. Efortul poetic presupune nsa un
� �
timp ndelungat, necesar transfigurarii artistice si trudei asupra cuvintelor,
�
sugerat prin paralelismul dintre munca fizica (Sudoarea muncii sutelor de ani) si
�
aceea spirituala (framntate mii de saptamani). n viziunea lui Arghezi, prin
� � � �
arta, cuvintele se metamorfozeaza, pastrndu-si nsa forta expresiva, idee
� � � �
exprimata prin oximoronul din versurile: Veninul strns l-am preschimbat n
� � �
miere, / Lasnd ntreaga dulcea lui putere".
� �
Strofa a patra debuteaza cu o confesiune lirica: Am. luat ocara si torcnd usure/
� �
Am pus-o cand sa-mbie, cand sa-njure". Poetul poate face ca versurile lui sa
� �
exprime imagini sensibile, dar si sa stigmatizeze raul din jur (sa njure"), arta
� �
avnd functie cathartica si, n acelasi timp, moralizatoare. Prin intermediul
� �
poeziei, trecutul se sacralizeaza, devine ndreptar moral, iar opera literara
� �
capata valoare justitiara: Am luat cenusa mortilor din vatra/ Si am facut-o
�
Dumnezeu de piatra, / Hotar nalt, cu doua lumi pe poale, / Pazind n piscul
� �
datoriei tale".n strofa a cincea apare ideea transfigurarii socialului n estetic prin faptul ca
� �
durerea, revolta sociala sunt concentrate n poezie, simbolizata prin vioara",
� �
instrument mult mai reprezentativ pentru universul taranesc dect clasica lira:
�
Durerea noastra surda si amara/ O gramadii pe-o singura vioara, / Pe care
�
ascultand-o a jucat/ Stapnul ca un tap njunghiat.
� � �
Arghezi introduce n literatura romna estetica urtului, concept pe care l preia
� � � �
de la scriitorul francez Charles Baudelaire. Prin unicul sau volum de poezie,
� �
Florile raului, Baudelaire largeste conceptul de frumos, integrndu-i ntelegerea
� �
raului, a urtului. Arghezi, la rndul lui, considera ca orice aspect al
� �
realitatii, indiferent ca este frumos sau urt, sublim sau grotesc, poate
�
constitui material poetic: Din bube, mucegaiuri si noroi/ Iscat-am frumuseti si
�
preturi nof. Prin Mersurile sale, Arghezi este un poet modern, potrivit opiniei
�
lui Hugo Friedrich, care afirma n cartea Structura liricii moderne, capitolul
�
Estetica urtului,
�
referitor la poetica baudelaireiana: diformul produce surpriza, iar acesta
�
declanseaza atacul neasteptat. Mai violent dect pana acum, anormalitatea se
� � �
anunta ca principiu al poeziei moderne, odata cu una din cauzele ei: iritareampotriva banalului si traditionalului care, n ochii lui Baudelaire, sunt
� � �
continute si n frumusetea stilului mai vechi. Noua frumusete, care poate
� � �
coincide cu urtul, si dobndeste nelinistea prin includerea banalului - odata cu
� � �
deformarea n bizar - si prin mpletirea oribilului cu bufonescuh?
� ��
De asemenea, pentru Arghezi, poezia reprezinta si un mijloc de razbunare suferintei naintasilor: Biciul rabdat se-ntoarce n cuvinte/ Si izbaveste-ncet
� � �
pedepsitor/ Odrasla vie-a crimei tuturor".Ultima strofa evidentiaza faptul ca muza, arta contemplativa, Domnita", pierde"
� �
n favoarea mestesugului poetic: ntinsa lenesa pe canapea,/ Domnita sufera n
� � �� �
cartea mea".Poezia este att rezultatul inspiratiei, al harului divin slova defod, ct si
� � �
rezultatul mestesugului, al trudei poetice slova faurita": Slova de foc si slova
� �
faurita/ mparechiate-n carte se marita/ Ca fierul cald mbratisat n cleste".
� � �
Conditia poetului este redata n versul Robul a scris-o, Domnul o citeste";
� �
artistul este un rob", un truditor al condeiului si se afla n slujba
� �
cititorului, Domnul.
�
Relevarea unor elemente nnoitoare ale limbajului poetic, prezente n poezie:
� � �
Nivelul lexico-semantic- acumularea de cuvinte nepoetice, care dobndesc valente estetice (de exemplu:
�
bube, mucegaiuri si noroi, ciorchin de negf);
� �
- valorificarea diferitelor straturi lexicale n asocieri surprinzatoare:
�
arhaisme (hrisov), regionalisme (gramadii), cuvinte si expresii populare (gropi,
�
rapi, pe brnci, plavani, vite, zdrente), termeni religiosi (cu credinta, icoane,
�
Dumnezeu, izbaveste), neologisme (obscur); seriile antonimice: cand sa-mbie, cand sa-njure" sugereaza diversele tonalitati
� � �
ale creatiei poetice argheziene; Facui din zdrente muguri si coroane" exprima
�
ideea transfigurarii artistice a unor aspecte ale realitatii degradate sau efectulexpresiv al cuvintelor triviale (ambiguitatea expresiei poetice); obiecte aleexistentei taranesti arhaice confera tonului solemnitate: hrisov, sarici,
�
oseminte; instrumente de munca/ viata rurala: sapa, brazda, plavani, vite; instrumentele poetului/ viata spirituala: condei, calimara; metafore asociate termenului poezie: cuvinte potrivite, leagane, versuri siicoane, muguri si coroane, miere, cenusa mortilor din vatra, hotar nalt, o
�
singura vioara, biciul rabdat, ciorchin de negi, slova de foc si slova faurita. Termeni care desemneaza elemente spatiale: metaforele spatiului salbatic, haotic, rapi si gropi adnci, exprima truda, cautarea, efortul acumularilor treptate si
� �
plaseaza cartea - treapta (spatiu determinat al cunoasterii, univers coerent)ntr-o scara evolutiva; spatii deschise; muntele {piatra, piscul, hotar nalt, cu
� � �
doua lumi pe poale"), padurea (ramura); spatiul nchis, interiorul (vatra,
�
canapea). Nivelul morfosintacticdislocarea topica si sintactica: Si dnd n vrf, ca un ciorchin de negi,/ Rodul
� � � �
durerii de vecii ntregi; jocul timpurilor verbale;
�
un singur verb la viitor, forma negativa: nu-ti voi lasa", plasat n pozitie
� �
initiala n poezie (incipitul) sustine caracterul testamentar (programatic) al
�
poeziei; negatia are sens afirmativ; verbele - persoana I singular alterneaza cupersoana I plural, ceea ce reda relatia poetului cu stramosii, responsabilitateacreatorului fata de poporul al carui reprezentant este (sa schimbam - eu am ivit); utilizarea frecventa a verbelor la persoana I singular, timpul trecut, pentru
definirea metaforica a actului de creatie poetica, rolul poetului: am ivit, amprefacut, facui, am luat, torcnd, am pus-o, am facut-o, o gramadii, iscat-am, a
� �
scris-o. Concretetea sensului verbelor reda truda unui mestesugar dotat cu talent
�
si plasticizeaza sensul abstract al actului creator n plan spiritual.
�
Determinantele verbale (pronume, substantive) sunt n general la genul feminin,
�
desemnnd produsul: poezia {domnita) si cartea;
�
- verbele la prezent nfatiseaza efectele si esenta poeziei.
�
Nivelul stilistic- materialitatea imaginilor artistice, conferind forta de sugestie a ideii, serealizeaza prin fantezia metaforica, asocierile semantice inedite;
�
- nnoirea metaforei, comparatia inedita (mperecheate-n carte se marita/ Ca
� ��
fierul cald mbratisat n cleste"), epitetul rar (seara razvratita", dulcea lui
� � � �
putere", torcnd usure", Dumnezeu de piatra", durerea... surda si amara"),
� � � �
oximoronul (Veninul strns l-am preschimbat n miere,/ Lasnd ntreaga dulcea lui
� � � � �
putere");- enumeratia ca figura de stil (de exemplu: bube, mucegaiuri si noroi) si
�
principiul enumerativ ca modalitate de juxtapunere a succesivelor definitiipoetice ale actului de creatie sau al surselor de inspiratie.Nivelul fonetic; elemente de prozodie- sonoritati dure ale unui lexic colturos, sugernd asprimea existentei si
�
truda cautarii;- versificatia (ntre traditie si modernitate): strofe inegale ca numar de
�
versuri, cu metrica si ritmul variabile, n functie de intensitatea sentimentelor
�
si de ideile exprimate, dar se conserva rima mperecheata.
� �
CONCLUZIEOpera literara Testament de Tudor Arghezi este o arta poetica moderna pentru capoetul devine, n conceptia lui Arghezi, un nascocitor, iar poezia presupune
� �
mestesugul, truda creatorului. Pe de alta parte, creatia artistica este att
�
produsul inspiratiei divine, ct si al tehnicii poetice. Un alt argument n
� �
favoarea modernitatii poeziei este faptul ca Arghezi introduce n literatura
�
romna, prin aceasta creatie literara, estetica urtului, arta devenind un mijloc
� � �
de reflectare a complexitatii aspectelor existentei si o modalitate de amendare araului.Valorificarea diferitelor straturi lexicale n asocieri surprinzatoare, strofele
� �
inegale ca numar de versuri, cu metrica si ritmul variabile, sunt tot attea
� �
argumente n favoarea modernitatii poeziei.
�
Poezia Testament de Tudor Arghezi este o arta poetica de sinteza pentruorientarile poeziei interbelice, cu elemente traditionaliste si moderniste.
Sjhxjcks întreabă: