Istoria nu trebuie învățată pe de rost, în mod mecanic.
Toate datele prezentate în lecții trebuie colaționate cu altele apropiate, înrudite, asemănătoare și îmbogățite, din punctul de vedere al modului de receptare prin lecturi suplimentare. Foarte multe dintre acestea culese de pe Wikipedia sau de prin alte surse ( cărți, reviste de specialitate).
Pe mine m-a ajutat asta https://www.facebook.com/pg/Bacalaureat.istorie/posts/?ref=page_internal
Daca iti place istoria, inveti repede si nu incurci niciun an, te asigur eu. Asa ca ai de invatat cum sa iti placa istoria.
Lectiile de mai jos daca le inveti in ordine garantat iei nota buna pentru ca subiectul 1 si 2 sunt din text iar la subiectul 3 va fi una dintre ele.Eu am invatat cam 2 zile si am luat 8.20.
Romanitatea românilor în viziunea istoricilor – care sunt principalii istorici și umaniști care au scris pe seama acestei teme, care sunt principalele teorii cu privire la romanitatea românilor și care sunt motivele pentru care acestea au fost create și dezvoltate;
Ideologii și practici politice în România și Europa – principalele ideologii care s-au dezvoltat în perioada interbelică, care au fost metodele prin care acestea s-au impus în diferite țări, cum și în cel fel acestea s-au prăbușit sau, dimpotrivă, s-au consolidat în urma Celui De-al Doilea Război Mondial;
Constituțiile din România – care au fost principale Constituții ale statului român și care sunt principalele caracteristici ale acestora;
Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc (secolele IX-XVIII) – procesul de întemeiere ale celor trei țări românești: Țara Românească, Moldova și Transilvania, precum și cele mai importante instituții medievale (domnia, biserica, sfatul domnesc etc.);
Statul român modern – aici ne referim la proiectele politice din secolele al XVIII-lea -al XIX-lea, la Unirea din 1859, domnia lui Alexandru Ioan Cuza, cucerirea Independenței precum și Marea Unire de la 1 decembrie 1918;
România postbelică – practic, România comunistă: instalarea comunismului, regimul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și cel al lui Nicolae Ceaușescu precum și cele mai importante măsuri economice, sociale și politice luate în timpul regimului comunist.
Construcția democrației postbelice – este important aici să cunoști evenimentele întâmplate imediat după căderea comunismului în 1989 și care sunt caracteristicile regimului democratic proaspăt impus;
Spațiul românesc între democrație și conflict în Evul Mediu – domnitorii români – Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul – și eforturile diplomatice și armate întreprinse de aceștia pentru a păstra autonomia țărilor românești;
România în Războiul Rece – poziția avută de conducătorii comuniști în războiul mut dintre democrație și comunism.
Mulţumesc, ăsta da răspuns!
Corect este „ procesul de întemeiere al celor trei țări românești..."
Subiectul este sintagma „ procesul de întemeiere " deci „ al" pus pe lîngă „proces" „Întemeiere " este un atribut al substantivului „proces".
Și, chiar dacă iei în considerație doar substantivul „întemeierea", expresia corectă ar fi trebuit să fie „ întemeiere a celor trei state românești".
Conform regulii „ un posesor și mai multe obiecte posedate".
Ex. Inițiativă a celor trei doamne din Comitet".