Corect e sta-ți-ar. Dacă descompunem cuvântul atunci rămânem cu verbul a sta, ți, pronume personal și ar, verb auxiliar cu nuanță de condițional aș spune. Ca să înțelegi, același sens l-ar avea și propoziția de ți-ar sta... Dacă vrem putem spune și sta-mi-ar, adică mie să-mi stea.
Prima varianta e corecta.
Incearca sa pui verbul la final.
"Ti-ar sta bine."
Tie ti-ar sta bine.
Adica pronume in cazul dativ (tie, iti, ti-) si un verb la conditional optativ (ar sta)
Exemplul dat de tine e putin diferit, la indicativ adaugi niste terminatii pe langa forma de infinitiv, de aceea vine scris legat, la persoana a doua plural (si la toate celelalte):
Eu staU acolo
.
Voi stati acolo
"Sta-ți-ar" vine de la forma "ți-ar sta" (si asa faci si verificarea daca trebuie o cratima sau mai multe). "Ți" e forma prescurtata (cu cratima) pentru "ție". Deci, e vorba de persoana a 2 singular. Daca scrii "stați", te referi la persoana a 2 plural (voi), iar expresia corecta ar fi "Sta-v-ar" (voua v-ar sta).
"Stați acolo!" (voi / dumneavoastra) se scrie legat, nu cu cratima.