Stiti vreun site unde iti explica despre dativul posesiv? Daca nu, imi dati si mie cateva exemple?

Http://limba-romana.ucoz.ro/index/dat/0-474 Aici, dai puțin mai jos și vei găsi scris cu Bold ''Dativ posesiv'', e imposibil să nu-l vezi :)

Dativ
Caz subordonat al substantivului, specific, de asemenea, cuvintelor din clasa numelui: pronume, adjectiv, numeral. Apare în contexte de tipul: a da, a cere, a spune, a aparţine... cuiva. Răspunde la întrebarea cui? Este marcat cu ajutorul formelor de caz ale articolului substantival nehotărât (unui, unei, unor) şi ale celui hotărât (-lui, -i, -lor) şi prin desinenţă specifică la singularul substantivelor feminine (o casă – unei case, o floare – unei flori). Din punct de vedere formal, dativul, de cele mai multe ori, este omonim cu genitivul. Se deosebeşte de acesta prin termenul regent (apare în vecinătatea unui verb, a unui adjectiv, a unui adverb sau a unei interjecţii), prin prepoziţiile specifice şi prin funcţiile sintactice îndeplinite.
La substantiv şi la părţile de vorbire folosite cu valoare substantivală, dativul este unul dintre cazurile care se poate construi cu sau fără prepoziţie. Valoarea de bază exprimată de cazul dativ este cea de destinatar al acţiunii: Elevii i-au dăruit profesoarei flori.
Substantivul în dativ fără prepoziţie este cerut: ● de un verb: Harap-Alb mulţumeşte furnicii pentru ajutorul făgăduit. (I. Creangă), ● uneori, de un adjectiv: Pretutindeni stăpânea tăcerea prielnică somnului. (Z. Stancu) sau ● de un substantiv de origine verbală (acordarea de premii învingătorilor). El poate îndeplini următoarele funcţii sintactice: ● complement indirect: Dădu o poruncă ascuţită argatului molâu şi somnoros. (Cezar Petrescu); ● apoziţie: De aceea vă spun: plecaţi-vă de bună voie lui, împăratului tuturora! (V. Eftimiu).
Substantivul în dativ poate fi construit cu prepoziţiile: datorită, mulţumită, graţie. Dativul prepoziţional poate fi: ● complement instrumental: A reuşit datorită prietenilor săi.; ● complement circumstanţial de cauză: Munţii Carpaţi sunt mai uşor de trecut decât Alpii, datorită numeroaselor trecători.
Pentru exprimarea raportului de dativ la unele cuvinte invariabile după caz (unele numerale, substantive cu sens colectiv etc.), în limbă se folosesc construcţii prepoziţionale ale acuzativului. Pentru alcătuirea acestor construcţii echivalente cu dativul se foloseşte prepoziţia la (A repartizat cărţi la doi / numeroşi / o parte din elevi.) şi prepoziţia a când cuvintele invariabile sunt introduse printr-o prepoziţie care cere dativul (datorită a trei prieteni, contrar a ce promisese). În limba populară şi familiară construcţia cu prepoziţia la este folosită şi pentru exprimarea dativului unor substantive comune la plural: Dau mâncare la cai.; Spune numai la prieteni.
Dativ etic
Dativ al pronumelui personal, forma neaccentuată, folosit doar cu o valoare stilistică fără a avea funcţia de parte de propoziţie. Indică participarea afectivă a vorbitorului sau a ascultătorului la realizarea acţiunii: Aici mi-ai fost? Şi atunci voinicul mi ţi-l înşfacă odată pe zmeu şi când mi ţi-l trânteşte, îl bagă în pământ pană la brâu.
Dativ posesiv
Formă neaccentuată de dativ a pronumelui personal sau reflexiv cu sens de posesie şi cu funcţie sintactică de atribut. Dativul cu valoare posesivă este folosit în componenţa unor construcţii sintactice care includ un verb şi un substantiv, având funcţia sintactică de subiect, nume predicativ sau complement. Din punct de vedere sintactic, dativul posesiv este subordonat verbului, iar în plan semantic se subordonează substantivului, care semnifică obiectul posedat: Îşi laudă cioara puii. (Folclor). Pronumele îşi îndeplineşte funcţia sintactică de complement indirect, însă în planul conţinutului este sinonim cu un pronume posesiv, deci funcţionează ca un determinant al substantivului: Laudă cioara puii săi. Dativul poate apărea şi pe lângă un substantiv (În lunga-i viaţă a văzut multe. = În lunga sa viaţă a văzut multe.) sau pe lângă o prepoziţie (împrejuru-i, asupra-le). Aceste construcţii sunt însă învechite astăzi.