Deci eu inteleg ca parintii te bat la cap si au grija de tine, dar e de datoria ta sa zici:gata! m-am maturizat! eu zic ca de la 14 ani trebuie sa te desprinzi de parintzi(gandeste-te:de ce isi fac oamenii la 14 ani buletin?)si crede-m, a sunt si fete asa: cunosc oameni care trebuie sa-i sune pe parintzi in fiecare pauza si le povesteste in deamanunt tooot drumul pana la scoala si tot ce s-a intamplat in timpul orei. ce-i drept, am 14 ani, dar tot mi se pare exagerat! si la un baiat e si mai grav.defapt ala nu-i baiat,e fatalau! oamenii independenti sunt apreciati de societate. odata trecuti de o varsta,nu mai exista leac. unii oameni fac depresii cand mor parintii:nu-i un lucru usor, dar viata merge in nainte. so, eu cred ca copii au nevoie de libertate. mult mai multe stie un parinte pe care un copil il considera un prieten decat unu caruia ii e doar parinte.si eu nu inteleg de ce sunt apreciatzi baietii sensibili? sunt curioasa de ce pui brusc o astfel de intrebare.
Cand o sa ajungi mamika o sa vezi ce o sa-l mai alintzi si asa o sa-l transformi si tu in "baietel intaezaiat"
Copii nascuti dupa 2000 probabil ca sunt oarecum copii mamei, pentru ca ei nu se mai joaca nu mai fura diverse chestii, nu mai dau cu pietre in masini sau dupa oameni, nu mai joaca castelu sau ascunselea cum faceam noi in anii 90, ei acum stau pe facebook, twitter, au mess, telefoane, stau mai mult in casa si joaca gta sau counter, de asta sunt si asa.
Noi... in anii copilariei 90 99 nu aveam nimic din toate astea damn nu aveam nici haine, eram copii duri, brutali, si rai, nu avem neoie de iubirea parintilor si suntem pe cont propriu
Gadgeturile distrug copii din ziua de azi, da cum zici tu ca au unii 20 + ani, habar nu am ce s-a intamplat cu ei, probabil au supt prea bult la biberon sau ceva de genu, nu cunosc cazuri da cred ca exista
Aceste specimene nu se pot trezi la realitate decat daca parintii lui sau ai ei(pentru ca sunt si astfel de femei, nu numai barbati) sar din schema, bineinteles nu ma refer la deces ci la intreruperea relatiei cu parintii, insa in acest fel rezolvi problema pe jumatate pentru ca mai ramane de luptat cu dependenta de parinti(adica sa il/o dezobisnuiesti de a mai apela la parinti pentru orice problema) si asta cred ca o sa i`ti ia cel mai mult si va fi cel mai probabil destul de greu.
Toate cele bune.
Aici cred ca este vina parintilor, ei il imbrobodesc de mic pe copil, de ajunge sa nu fie niciodata sigur pe el, nu ii da voie sa i-a singur decizii, nu il incurajeaza cand face cate ceva, si daca se intampla doamne fereste sa faca o greseala cat de mica ii sar in cap, de bietul copil nu mai poate nici sa deschida gura. O astfel de cunostinta am eu, are 20 de ani si le cere voie la parinti sa mearga la discoteca (pana la 18 ani nu au vrut sa il lase ca ziceau ca e prea mic), la suc, nu a avut niciodata o prietena, cand iese pe afara nu sta mai mult de 10 jumate noaptea ca trebuie sa se culce, ordin de la coana mare. Daca ridica maicasa vocea putin la el lasa capul in pamant si tace molcom, chiar daca el ar avea dreptate, si cu faza asta nu ma refer ca face asa numai cu maicasa dar si un copil de 15 ani daca ridica tonul la el, nu incepe sa planga a trecut si el de asta dar tace si lasa capul in pamant.
Face numai ce zice maicasa el nu e capabil sa i-a propriile hotarari, si-a dorit si el sa se angajeze maicasa i-a impus sa nu faca asa ceva ca trebuie sa se tina de facultate, si el a tacut si a facut ca ea. Nu zic ca parintii fac asta intentionat, dar sunt parinti care zic ca isi protejaza copii de raul din jur, si protejandu-i asa mult uita ca intr-o zi ei nu o sa mai fie pe lume, si atunci bietul copil va ramane singur si va fi incapabil sa se descurce. Eu sunt de parere ca un copil trebuie de la o varsta frageda sa fie deprins sa faca si el cate ceva asa ca pentru puterea lui, ca atunci cand va creste sa fie sigur pe picioarele lui si sa nu depinda de nimeni.
Trebuie vorbit la modul cel mai serios si cu mama si cu fiul: A se folosi drept exemple alti barbati de aceeasi varsta.
Thecurious întreabă:
anonim_4396 întreabă: