The Blood

PROLOG
„NU", izbuti ea să şoptească încetişor, speriată de silueta mistică care se afla în faţa ei. Custodele îşi îndreptă ţeava spre ea şi apăsă pe trăgaciul umed fără a se gândi la consecinţe. Glonţul îi pătrunse prin umărul drept, de unde începu să curgă o cascadă de sânge. Femeia se stinse din viaţă adormind pe balta care se forma încetişor sub ea. „Formidabilă privelişte" îşi spuse iniţiatul în sine.
- Domnule, mi-am terminat treaba.
- Perfect, spuse o voce râzând diabolic prin telefon.
„Fetiţo, - îi spuse femeii decedate trăgându-i capul – nu te poţi împotrivi sorţii. Asta este a ta, iar, aceasta este a mea. Indubitabil. Unica şansă spre scăpare." Iniţiatul se gândise să meargă la marginea pădurii, văzându-şi hainele murdare de sânge. Stagna în a le arunca în apă sau o simplă incinerare. A doua variantă era mai sigură. „Uciderea era singura şansă.", şi, o privi „plutind" în balta de sânge din acea Hală Industrială. Repede îşi luă o frânghie din geamantanul greu pe care îl căra după el, o legă de picioarele femeii, şi o „spânzură" cu picioarele în sus pe ţeava de apă. Nu se mulţumea numai cu atât. Îşi luă din nou cuţitul şi îi secţionă piciorul drept. Văzându-şi treaba încheiată, dispăru în întunericul înceţoşat al nopţii.

* * *


La nici 500 de metri depărtate, renumitul detectiv John Mark se cufundă în lectură. Nebărbierit, cu părul scurt, aşezat pe o canapea moale şi pufoasă citea opera lui Stendhal, Le Rouge et le Noir. Acum un an se trezea alături de soţia lui care o mângâia, care îi făcea de mâncare. Dar, din păcate, acum este în lumea de dincolo. Nu avea somn. S-ar fi uitat la televizor, dar nu era nimic de vizionat la acea oră în afară de reluări ale filmelor difuzate pe parcursul zilei. Atingând punctul maxim, se sperie auzindu-şi telefonul sunând deodată. „Cine poate fi la ora asta?" îşi spuse în minte.
- Alo?
- Bună seara. Detectivul John Mark?
- Da eu. După cum vorbiţi, păreţi destul de speriat. Ce jaf a mai avut loc?
- Mă tem că de această dată nu a mai fost nici un jaf domnule. Ci o crimă.
- Poftim? Unde?
- La Hala Industrială.
- Vin imediat într-acolo.
Se uită rapid prin cameră. Îşi luă pantalonii, ceva deasupra tricoului şi coborî jos în maşina lui, un simplu Hyundai. „Fără prea multe maşini pe stradă. Asta numesc eu o circulaţie normală." Ajunse în faţa Halei Industrilae în cinci minute. 3 maşini ale poliţiei patrulau bine zona. Când intră în hală, deja se putea simţi mirosul de mortăciune. Iată şi cadavrul la iveală. Alergase într-acolo, unde îl întâmpinară un poliţist.
- Ce s-a întâmplat?
- Domnule detectiv, victima a fost găsită aici la ora 11:06. Cineva ar fi auzit nişte ţipete puternice din această Hală şi ar fi chemat imediat poliţia. Când am ajuns noi, am văzut ceea ce vezi şi tu acum.
- Am înţeles, sir.
O examină în lung. „Femeia asta a fost ucisă extrem de brutal. Îmi dau seama de asta după numeroase vânătăi extrem de vizibile.". Se vedea ceva alb în buzunarul din partea dreaptă de la geacă. Era o scrisoare. Sigur era pentru poliţiştii care cu siguranţă că ar fi observat acea fâşie albă. Iată conţinutul scrisorii:
„Dragi poliţişti. Cu siguranţă vă întrebaţi cine a comis această crimă oribilă. Ei bine, vă pot spune cu sinceritate că am fost eu. Aveam o misiune. Orice iniţiat îndeplineşte ordinele stăpânului pe viaţă şi pe moarte, indiferent de situaţia în care se află acesta, sau, în situaţia în care se află iniţiatul. Cauza? Nici eu nu o ştiu. Numai stăpânul meu ştie acest lucru. De ce atâtea urme brutale? Asta a fost plăcerea mea. Noroc chior în dezlegarea misterului. Degeaba vă chinuiţi să căutaţi amprente. Nu veţi găsi absolut nici una. Totul a fost făcut cu maximă atenţie la fiecare detaliu. De ce această femeie? Ei bine, ea deţinea nişte secrete care nu trebuiau făcute cunoscute niciodată. Să vă zic pe scurt cum a decurs cu succes această operaţiune: am chemat această femei pe motiv că trebuie să vorbim ceva în această Hală Industrială. Intrând, am înconjurat-o şi am ucis-o.
P. S. Dacă nu mă găsiţi în maxim 30 de zile, secretul pe care acea femeie îl deţinea, se va duce odată cu mine în pământ."

Cum e?

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook