Notaţiile funcţiilor în limbajul BASIC seamănă cu cele cunoscute din matematică, totuşi
există câteva diferenţe:
- Funcţiile trigonometrice măsoară unghiurile în Radiani - nu în grade -
[Sper că nu aţi uitat : (adică 3.14) radiani corespund la 180 de grade,
deci cade în sarcina programatorului să facă transformările în şi din radiani.]
- Funcţia logaritmică lucrează în baza e, şi nu în baza 10, aşa cum s-a învăţat în liceu.
[ Şi aici programatorul este obligat să facă transformările -dacă sunt necesare-.]
Legat de funcţiile despre care nu s-a invăţat în liceu :
- Funcţia SGN (de la cuvântul "SIGNUM" din latină = semn), se defineşte matematic
astfel: SGN(x) = 1 dacă x > 0; SGN(x) = 0 dacă x = 0; SGN(x) = -1 dacă
x < 0
- Sunt o serie de calcule ale căror rezultat trebuie să fie întreg. [La un examen de
admitere nu se pot admite 23 şi un sfert de elevi! ]. Funcţiile INT şi FIX transformă rezultatele
în numere întregi, alegând întregul cel mai apropiat. Rotunjirea -operaţia cunoscută din şcoală-
poate fi simulată folosind formula: NUMĂR ROTUNJIT = INT (x + 0.5)
- Funcţia RND(x) ne permite să modelăm fenomene întâmplătoare (stohastice) cu
ajutorul calculatorului. Dacă se apelează repetat funcţia RND(x), aceasta returnează numere la
întâmplare între 0 şi 1 (0 poate fi, 1 niciodată). Numerele generate - indiferent câte numere
generăm - sunt uniform repartizate pe intervalul 0-1, şi aparent nu există nici o relaţie
matematică care să ne permită să calculăm următorul număr generat din numerele generate
anterior. Folosind această funcţie, împreună cu funcţia INT putem obţine un algoritm ce ne va
furniza numere întregi la întâmplare între 1 şi 6, exact ca un zar:
[Încercaţi să rulaţi de mai multe ori : N = INT( 6 * RND(X)) + 1 : PRINT N ]
În tabelul 6.1 se prezintă funcţiile matematice utilzate mai frecvent:
FUNCŢIA ARGUMENTUL SEMNIFICAŢIA Obs.
SIN(X) < X > = Radiani Sinusul unghiului x
COS(x) < X > = Radiani Cosinusul unghiului x
TAN(X) < X > = Radiani Tangenta unghiului x
ATAN (x) x Re Arctangenta lui x Rez. în radiani
LOG(x) x > 0 Logaritmul natural a lui x
EXP(x) x Re e [ 2. 71828] la puterea x
SQR(x) x > 0 Radical de ordinul 2 din x
ABS(x) x Re Modul (valoarea absolută) de x
SGN(x) x Re Semnul lui x ( -1, 0, 1 )
INT(x) x Re Ultimul întreg mai mic ca x INT(-2.3) = -3!
FIx) x Re Partea intreagă a lui x FI-2.3) = -2!
RND(X) [ X nu contează] Număr pseudoaleator între [0, 1 )
Tabelul 6.1. Funcţiile numerice din BASIC
1 Chimia, Biologia, Geografia necesitǎ multǎ matematicǎ: Calcule trigonometrice, calcul
matricial, calcule statistice etc. Funcțiile matematice prezentate în Tab. 6.1 au multiple utilizǎri.
Formulele cele mai utilizate în statisticǎ sunt formulele mediei şi respectiv dispersiei:
Formula mediei: Formula dispersiei:
m = d2
=
[ Pt detalii : vezi_f_C şi IptNI_Cap_13 ]
6.2.FUNCTII ŞIR. În tabelul următor sunt trecute în revistă toate funcţiile ce au legătură cu
"şiruri" (texte), indiferent că argumentul sau rezultatul este şir. Instrucţiunile ce permit alinierea
textelor nu au formă de funcţie, dar ele ca şi funcţionare se incadrează aici.
FUNCŢIA ARGUMENTUL SEMNIFICAŢIA REZULTAT
LEN(X$) ŞIR LUNGIMEA ŞIRULUI NUMĂR
VAL(X$) ŞIR "VALOAREA" ŞIRULUI NUMĂR
STR$(X) NUMĂR ŞIRUL CORESPUNZĂTOR ŞIR
CHR$(N) 0 =< N =< 127 CARACTERUL ASCII 1 CARACT.
ASC(X$) ŞIR NR. de ORDINE ASCII (A primului) 0 =< N =< 127
STRING$(X,N) NUMĂR, NUMĂR ŞIR CU X CARACTERE IDENTICE ŞIR
SPACE$(X) NUMĂR ŞIR CU X SPAŢII ŞIR
LEFT$(X$, N) ŞIR, NUMĂR PRIMELE N caractere din ŞIR ŞIR
RIGHT$(X$, N) ŞIR, NUMĂR ULTIMELE N caractere din ŞIR ŞIR
MID$(X$, N, M) ŞIR, NR1, NR2 M caractere (incepând cu N) ŞIR
INSTR(X$, A$) ŞIR1, ŞIR2 CĂUTARE SUBŞIR(A$) ÎN X$ NUMĂR
LSET A$=X$ ŞIR ALINIERE LA STÂNGA ŞIR
RSET A$=X$ ŞIR ALINIERE LA DREAPTA ŞIR
UCASE$ (X$) ŞIR TRANSFORMĂ TEXTUL ÎN
MAJUSCULE (LITERE MARI)
ŞIR
LCASE$ (X$) ŞIR TRANSFORMĂ TEXTUL ÎN
LITERE MICI
ŞIR
LTRIM$(X$) ŞIR ELIMINĂ BLANCURILE DE LA
ÎNCEPUTUL TEXTULUI
ŞIR
RTRIM$(X$) ŞIR ELIMINĂ BLANCURILE DE LA
SFÂRŞITUL TEXTULUI
uite aici funda te rog