Da si mie mi s-a intamplat.Pentru o secunda uiti cine esti si te intrebi "cine sunt?", "de ce sunt in corpul asta?", "de ce viata asta?", "ce fac aici?" si tot asa.E o senzatie ciudata si pentru cateva momente te deruteaza.Un lucru e cert, e bine ca iti pui intrebarile astea si incerci sa te descoperi, sa te cunosti, sa afli mai mult de cat ne permite"bariera". Asta e momentul cand ni se intampla constient, dar se mai intampla si in somn.O explicatie clara nu stiu, dar chestia cu incercarea de cunoastere cred ca e o varianta buna.
Hei. Mi-am pus de multe ori intrebarea 'cine sunt eu?'. Mi-am pus de asemenea si intrebarea ' ei stiu cine sunt eu?', 'cine cred ei ca sunt?', pentru ca eu cred ca ceilalti nu ma vad asa cum sunt eu. Poate ei ma vad o mincinoasa si o prefacuta, ei nu stiu ca eu sunt sincera si spun mereu totul in fata. Poate ei cred ca eu barfesc, chiar daca nu este asa, si totusi, as putea vreodata sa le demonstrez ca de fapt nu este asa? As putea sa le arat cine sunt eu? Nu. Nu as putea, pentru ca de fapt, nici eu nu stiu cine sunt. Suntem niste straini, care pretindem ca ne cunoastem unul pe celalalt, dar de fapt, ce vorbesc? Noi nu stim nici macar cine suntem noi, dar cine este aproapele nostru? Poate ne-am pacalit in tot acest timp, poate ne-am grabit sa judecam.
Adi1987 întreabă: