Vreau si eu comentariul la o fabula. Oricare fabula in afara de"Bivolul si cotofana","Boul si vitelul", Cainele si catelul". Dau vot si fundita:d

Abula "Bivolul si Cotofana" ilustreaza ideea ca oamenii aflati pe o treapta superioara a ierarhiei sociale nu-i accepta in preajma lor decat pe cei care le sunt de folos. Titlul anunta cele doua personaje ale caror conceptii se confrunta. In aceasta opera epica in versuri se povesetste o intamplare la care i-au parte trei personaje: bivolul, cotofana si un catel. O cotofana se plimba pe spinarea "unui bivol mare, negru, fioros", fara ca acesta sa para deranjat de ceea ce se intampla. Un catel, care tocmai trecea pe acolo, "s-a oprit mirat in loc" si, gandindu-se ca ar putea si el profita de situatie, s-a aruncat in spinarea bivolului. Nu mica i-a fost mirarea cand acesta l-a trantit intr-o clipa "ca pe-o zdreamta in trifoi", manifestandu-si enervarea prin cuvinte jignitoare : "javra", "potaie proasta". Manios peste masura bivolul i-a explicat ca el accepta cotofana, deoarece aceasta ii este de folos, il apara de "muste, de tantari si de tauni", dar nu este dispus sa poarte degeaba pe spate o potaie proasta, care nu-i face nici o slujba. La orice fabula cele trei personaje reprezinta tipuri umane. Bivolul intruchipeaza pe omul puternic, dur, care ocupa un loc de seama in socetate, deoarece este "Bivolul mare si puternic, gospodar cu greutate" si nu accepta relatii decat cu cei care aduc foloase. Cotofana reprezinta individul lipsit de importanta si umil care, pentru a putea traii in preajma celor puternici, accepta sa faca tot felul de munci, uneori injositare, aparundu-i de spurcaciuni. Catelul este omul simplu increzator in ceea ce vede si care, in naivitatea lui se amageste cu ideea ca ar putea profita si el de situatia buna a altora. Isi plateste insa indrazneala si este pus la locul sau cu violenta. Spre deosebire de alte fabule in care morala este explicate direct de autor prin cateva versuri despartite de textul narativ printr-un spatiu alb, aici morala este implicita, adica ii revine cititorului sarcina de a o deduce din text.

Prin faptele narate G. Toparceanu adopta o atitudine ironica fata de cei care, fiind bine plasati in societate, nu accepta relatii decat cu cei ce le pot aduce foloase. Fiind o opera epica modurile de expunere folosite sunt specifice acestui gen literar, predomina naratiunea care se imbina cu monologul si dialogul, care este convertit in monolog, deoarece catelul nu raspunde. Ultimele doua modalitati epice au rolul de a dezvalui caracterul personajelor. In scopul portretizarii personajelor, autorul apeleaza si la figuri de stil. Bivolul este caracterizat direct de autor prin epitetul "mare, negru, fioros" si se auto caracterizeaza pin epitetul dublu " Bivolul mare si puternic". Lipsa de importanta a catelului este negata prin comparatia " sa-l arunc ca pe o zdreamta". Fablua " Bivolul si Cotofana" este structurata in cinci strofe inegale ca lungime, corespunzand momentelor actiunii. Naratorul este prezent numai in primele trei strofe. Dinamismul actiunii este sutinut si de limbajul viu, foarte apropiat de limba vorbita care poate nega si frecventa celor povestite. Se remarca folosirea unor alocutiuni si expresii populare ( "e rost ", " se trage in darat", " se piteste la pamant"), a substantivelor in cazul vocativ ( "javra", "potaie proasta") precum si a unor constructii interogative sau exclamative( "ce-ai gandit tu oare, javra?" "Ah ce mare dobitoc!" ), o confera oralitatea stilului. Fiind un text narativ, care se bazeaza pe alegorie si prin intermediul careia autorul prezinta defecte omenesti cu scopul de a le inderpta, opera literala "Bivolul si Cotofana" este fabula.

sper ca te-am ajutat

Mersi ca te-ai straduit dar am specificat mai sus fara bivolul si cotofana, fara boul si vitelul si fara cainele si catelul.