Vreau si eu site-uri, rezumate etc la Popa Tanda in care sa fie demonstratie ca e nuvela. Demonstratia sa nu fie prea mare.
Va rogg.
Dau funda celui mai rapid si inteligent raspuns!
Marele clasic,Ioan Slavici,este scriitorul ce prezinta cu foarte mare finete viata oamenilor din satele transilvanene. De aceea si in nuvela Popa Tanda autorul se opreste asupra vietii preotului Trandafir,din satul Butucani. Slavici se refera in mod special la trasaturile de caracter al personajului,in jurul caruia sa infiripa intreaga actiune.
Pentru inceput preotul Trandafir se afla in satul sau natal unde slujeste cu mare credinta pentru enoriasii sai,insa ce pacat ca acesta este un om prea direct,lucru care ii supara pe consateni,determinandu-i sa-l reclame la protopop. Reclamatia este luata in considerare,asa incat preotul Trandafir se vede obligat sa paraseasca satul natal si sa se mute in satul Saraceni,al carui nume reprezinta starea defapt a oamenilor de acolo. Preotul in aceasta situatie se vede obligat inca de la inceput sa ia atitudine fata de indolenta noilor consateni. Aceasta conjunctura il obliga ca in prima duminica sa tina o slujba in care sa prezinte pilda "Fiului risipitor",crezand ca prin aceasta va reusi sa schimbe ceva in atitudinea satenilor. Nadejdea ii este spulberata pentru ca pe masura ce trece timpul,oamenii din sat nici macar nu se mai oboseau sa mearga la biserica,asa ca de multe ori,preotul s-a vazut nevoit sa slujeasca numai pentru clopotarul Cozonac. Vazand ca lucrurile se agraveaza ,preotul hotaraste sa umble el prin sat cu sfatul si cu vorba buna,darnici asa nu reuseste sa faca nimic. Daca vorba buna si sfatul nu au dat roade,parintele a mai gasit o alternativa,aceea de a-I batjocori pe sateni,insa vorbele s-au intors impotriva-i. Cele doua modalitati au fost un esec total,i-a mai ramas in final o varianta,aceea de a ocara pe oricine-i iesea in cale. Ocara insa i se intoarce impotriva,dar pe langa ea preotul se pomeneste din nou cu o reclamatie,insa de data aceasta episcopul nu-i mai da curs,asa incat preotul ramane in satul Saraceni,la fel de sarac precum consatenii sai.
Situatia disperata il determina pe preot sa ceara ajutor lui Dumnezeu pentru a rezolva intr-un fel problemele grave ale familiei sale. Miracol sau nu ,situatia preotului se schimba in bine,el reuseste ca din putinul zestrei sotiei sa inceapa a-si rezolva problemele,asa incat incet incet transformarile sunt vadite. Aceasta conjunctura atrage dupa sine invidia consatenilor,care fara discernamant il numesc la inceput "omul dracului",dar in timp prin a-i urma exemplul saracenii ajung la fel la randul lor oameni gospodari,ce reusesc sa-si schimbe radical viata. Autorul nu se opreste cu prezentarea aici,ci merge mai departe,astfel incat actiunea este plasata dupa zece ani,cand preotul Trandafir este imbatranit,dar considerat de consateni "omul lui Dumnezeu".
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Ioan Slavici a creat in perioada numita in literatura romana "epoca marilor clasici". Se naste in anul 1848 in satul Siria din judetul Arad, Banat. Este considerat "parintele prozei ardelene" de la care se revendica Rebreanu, Agarbiceanu si Pavel Dan. Este un prozator realist ce prezinta cu obiectivitate oamenii si realitatea inconjuratoare. In opera sa gasim : basme (Zana Zorilor), romane (Mara), nuvele (Budulea Taichii, Gura satului, Moara cu noroc).
Temele predominante in opera lui Slavici sunt viata satului ardelean si dramele din lumea satului si din orasele de provincie.
Nuvela "Popa Tanda" a fost scrisa in anul 1873 si a aparut in anul 1875 in revista "Convorbiri literare" a societatii "Junimea".
Nuvela este o specie a genului epic in proza, cu un singur fir narativ si cu un conflict care implica un numar redus de personaje. Dimensiunile nuvelei se situeaza intre schita si roman.
Nuvbela este o naratiune in care sse relateaza o intamplare inedita, surprinzatoare. Scriitorul intervine relative putin, prin consideratii personale, iar descrierile sunt minime. In nuvela, participarea afectiva a naratorului este redusa; totodata, se acorda, de obicei o importanta mai mare caracterizarii complexe a personajelor decat actiunii propriu-zise.
Titlul acestei opera literare este alcatuit dintr-un substantive comun, numele unei profesii si un substantiv propriu ce reprezinta porecla data de sateni parintelui Trandafir. Substantivul "Tanda" este un derivat de la verbul "a tandali" care inseamna "a pierde vremea".
Ca in orice opera epica actiunea se desfasoara pe momentele subiectului. Intamplarile din nuvela "Popa Tanda" sunt relatate cronologic.
In expozitiune ne este prezentat parintele Trandafir unul din cei doi fii a dascalului Pintilie si profeseaza in satul natal Butucani. In urma unui conflict cu sateni si cu protopopul este mutat in satul Saraceni un sat sarac din cauza lenei taranilor.
Intriga consta in hotararea parintelui de a sta si de a-I determina pe oameni sa munceasca.
In desfasurarea actiunii parintele incepe cu predica si cu sfatul dar acestea sunt ineficiente. Vazand acestea preotul apeleaza la batjocura si la ocara. Enervati satenii cer schimbarea preotului dar episcopul nu le da dreptate.
In aceasta nuvela punctual culminant are loc pe plan psihologic in biserica cand parintele Trandafir cere ajutorul divinitatii si pe planul naratiunii atunci cand preotul hotaraste ca este momentul sa treaca la fapte.
Intai isi repara casa, isi ingradeste curtea, cultiva cateva straturi cu legume si zarzavaturi. Cumpara un teren la marginea satului pe care il cultiva cu porumb. In actiunile sale actioneaza si vecinii Cozonac si Marcu Florii. Preotul se apuca apoi sa impleteasca lese pe care le vinde la targ obtinand profit.
In deznodamant ne este prezentat un sat prosper gratie harniciei oamenilor si pe parintele Trandafir se bucura de realizarile vietii sale impreuna cu familia sa.
Pe langa momentele subiectului actiunea are loc in a doua jumatate a secolului XIX in momentul patrunderii relatiilor capitaliste in lumea patriarhala a satului. Toata actiunea se petrece pe parcursul mai multor zeci de ani personajul principal fiind reprezentat in evolutia din tinerete pana la batranete.
Naratiunea se impleteste cu descrierea si dialogul. Relatarea faptelor este obiectiva rareori naratorul aratandu-si simpatia fata de personaje.
Desi relatarea se face la persoana a III-a naratorul pare a exprima uneori punctual de vedere al personajului principal prin intermediul unor constructii exclamative. Naratorul apartine lumii pe care o zugraveste deoarece cunoaste in detaliu locurile, oamenii si obiceiurile lor.
Oralitatea stilului este calitatea stilului beletristic de a parea povestit, spus, vorbit.
Sursele oralitatii sunt constructiile interogative si exclamative care sugereaza starile sufletesti si trairile interioare ale personajului. Proverbele, zicatorile, arhaismele, regionalismele si expresiile populare confera autenticitate gratie careia putem desprinde informatii referitoare la : originea personajelor, spatiul si timpul intamplarii. Constructile in vocativ si interjectiile au rolul de a marca afectiv discursul narativ. O calitate esentiala a acestor nuvele este oralitatea stilului aceasta este creatia a numeroase proverbe, zicatori, constructii exclamative si interogative, arhaisme, regionalisme.
Marcile oralitatii pot fi intalnite atat la nivelul discursului naratorului cat si la cel al personajului.
Fiind o specie a genului epic nuvela are personaje care participa la actiune.In opera literara "Popa Tanda" exista un personaj principal (parintele Trandafir) personaje secundare (satenii, sotia, Cozonac) si personaje episodice (copii, episcopul, protopopul). Parintele Trandafir este un personaj principal, pozitiv, individual, dinamic, portretul sau conturandu-se pe parcursul naratiunii atat direct cat si indirect.
Aceasta nuvela structurata pe trei capitole continand doua conflicte unul interior si unul exterior care genereaza o desfasurare gradata a naratiunii. Conflictul exterior are loc intre preot si enoriasifiind cauzat de viziuni diferite asupra propriului destin acestui conflict ii corespunde punctul culminant in planul narativ. Conflictul interior se da intre dorinta parintelui dde a schimba si neputinta de a pune in practica intentiile sale ii corespunde punctului culminant in plan psihologic. Iti iese o pagina si cateva randuri la caiet mare asa mi-a iesit si mie :d nusj depinde si de cum scrii.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
