Acum o ora am aflat ca tatal meu biologic... a decedat ma simt super aiurea nu credeam ca o sa se intample chestia asta...

Problema este ca mama mea e recasatorita... si familia mea nu ma sprijina deloc in momentele astea. imi spun doar ca era un nenorocit si ca oricum e mai bine ca a murit (nu mai avea pe nimeni. decat pe mine si pe sora mea) ca si asa ii era greu. Ok am inteles ca ii era greu si stiu asta dar totusi ma doare enorm de tare cand vad ca nimeni nu ma sprijina din familie (excluzandu-l pe fratele meu vitreg). Cum ii pot face sa inteleaga ca nu imi place ca il vorbeste de rau mai ales acum. cand nu mai este printre noi totusi asa cum era el, un om plin de vicii din cauza caruia mi-am pierdut copilaria, il iubeam si inca il mai iubesc este si va ramane singurul meu tata :-

Condoleante si daca poti du-te cu fratele tau la inmormantare! Modul tau de gandire este firesc si te felicit pentru asta!

Suntem alaturi de tine.Esti o fiinta nobila daca poti ierta cu adevarat pe cineva. Spune-le direct celorlalti ca nu doresti sa se mai vorbeasca de rau despre tatal tau. Exista si un dicton:"De morti numai de bine". Sa-l respectam.

Condoleante! Nu mai incerca sa schimbi oamenii pentru ca la final vei constanta ca ei te-au schimbat pe tine.In rau
Tu gandesti cu inima. Ei pun ratiunea in fata si il judeca.De asta exista o vorba mare spusa de un preot:"Cu indarjirea cu care iti judeci semenii, asa vei fi si tu judecat"
Pana la urma cu toti meritam iertati atat timp cand regretam ce am facut. Iar tatalui tau ii este mai bine in Cer.De fapt tuturor le e mai bine acolo

Eu l-am vazut de 3 ori in viata mea pe tatal pe biologic si sincer nu-l cunosc, nu-i simt lipsa, nu mai am nimic in comun cu el.
Nu l-am vazut de 12 ani. Daca l-as vedea pe strada, poate as trece pe langa el, fara sa. l mai recunosc.
O zis cu parere de rau ca ...pentru mine e un strain!

Imi pare rau pentru pierderea ta...

Imi pare rau pentru tatal tau, insa nu multi copii isi mai aduc aminte de cei pe care i au crescut, iti pot spune sa te duci la priveghiul lui, chiar daca ceilalti din jurul tau se uita urat la tine.Omul e si bun si rau, nu trebuie sa ii uram indiferent de ce fac.Bafta!

Condoleante, draga mea fi tare. Important este ceea ce simti tu pentru el, probabil ca mamei tale i-a facut mult rau si a ranit-o enorm daca reactioneaza asa, deci nu pune la suflet tot ceea ce-ti spune. E tatal tau si e normal sa reactionezi asa. Fruntea sus si fi tare

Pierderea unui apropiat e nasoala din oricare unghi o privesti. Oricat te-ai ruga, oricat ai plange nu poti aduce aceea persoana inapoi, dar poti sa-i tii vie amintirea. Buna, sau rea, ea trebuie sa fie adevarata. Si da, el era tatal tau si inca este, iar tu trebuie sa-i faci pe ceilalti sa te inteleaga si sa-ti respecte parearea. Spune-le alor tai exact ce simti si exact ce vrei. E foarte important sa comunici. Pur si simplu fii sincera cu ei si spune-le ce simti.

Acel `nenorocit` a fost tatal tau, si sa nu uiti asta niciodata, si bravo ca-i iei apararea. Stiu ce simti, am trecut de curand prin asta si eu, sunt momente dificile, dar care fac parte din viata noastra, adu-ti aminte de niste lucruri frumoase despre el si o sa-ti fie mai bine. Eu am mers in fiecare zi la mormantul lui o perioada si asta m-a ajutat sa-mi revin mai repede si sa constientizez ca fizic nu mai este, dar ma rog pentru el ca acolo sus sa-i fie bine. Dumnezeu sa-l ierte!

Daca nu poti, nu te duce; stiu ca e greu sa-l vezi acolo, mie unul mi-ar fi parut enorm de rau sa nu-l pot conduce, sa fiu alaturi de el, sa ma asigur ca totul se face asa cum trebuie. Multi dintre noi poate ca am trait o viata `mai speciala` acasa, dar pana la urma nu raman decat amintirile bune, care sa ne bucure peste ani cand ne gandim la cei dragi. Sufleteste suntem alaturi de tine si te sustinem si daca simti nevoia sa vorbesti cu cineva si nu te asculta nimeni, noi suntem aici ca sa te ascultam. Capul sus!

Imi pare foarte rau sa aud asta, condoleante, stiu ca singe apa nu se face, pentru tine a fost si va ramane meu tatal tau cu toate bune sau rele care au fost, tu esti o fata buna si de asta suferi si pui tot la inima de cele ce auzi. Dai sus fii puternica si mergi inaine noi suntem cu tine >:d

Asta e nimic sa afli dupa 18 ani ca ai un frate geaman si ca toata lumea te-a mintit chiar daca avem aceleasi semne pe corp, aceeasi ochi, acelasi comportament... ii urasc pe ai mei pentru asta:@

Condoleante!
Important e sa nu pui la suflet vorbele rudelor tale si sa pastrezi amintirea lui asa cum o ai tu, sa il iubesti in continuare, orice s-ar fi intamplat!
Accepta ajutorul fratelui tau si fii tare!

Multumesc tuturor pentru sprijin si... @ricky123 chestia asta nu a tinut cat era in viata nu tine nici acum eu totusi incerc sa nu plang si sa fiu tare dar e greu. nu doresc nimanui viata pe care am dus-o eu

@mariobros asta o sa fac si eu cu toate ca nu cred ca o sa ma duc la imormantare. Nu am fost niciodata la imormantare si nici nu cred ca as rezista sa il vad cum e condus spre cimitir.

Imi pare rau sa aud asta , nu prea pot spune ca te inteleg deoarece nu am trecut prin ceva atat de dureros.

Ma mira faptul ca ai tai chiar nu te sprijina deloc si nu te ajuta sa treci peste. In acest caz cred ca trebuie sa fi tare si sa incerci sa treci peste singura si trebuie sa ai grija sa nu ajungi intr-o depresie sau stare melancolica in care sa nu mai ai chef de nimic si sa sa nu te inchizi in tine .

Imi pare foarte rau pentru tine,
nu stiu ce sa iti spun sa iti faci familia sa inteleaga, dar cei de pe TPU te vor sprijini cand vei avea nevoie

Si la mine e aprape la fel (adica mama e divortat de tata si eu stau cu mama si cu soramea) si si ei spun la fel ca e nenorocit dar ar trebui sa ii rogi asa: daca nu va place de tatal meu va rog macar sa nu il mai faceti in toate felurile. sper sa tina. mult noroc:-)

Dumnezeu sa-l ierte! Spune-le ca daca te iubesc pe tine, sa nu mai vorbeasca urat de el. Oricum nasol moment. Multa bafta.
Ave!

Wow... foarte trist(condoleante)ar trebui sa discuti cu ei si sa le spui ca totusi te doare ca il vorbesc de rau pentru ca e tatal tau.inteleg ce simti)Oricat de mult te'ar facel sa suferi cel care il iubesti tot il poti ierta...

Suntem alaturi de tine. orikand vei avea nevoie de vreun sfat sau te vei simti singura aici p TPU.suntem impreuna sa ne spunem problemele sh sa ne dam sfaturi.fii tare.ai grija de tine

Trimite-i un zimbet in eternitate caci si-a platit toate pacatele pe pamint.

Ce mare adevar spui! numai sa si crezi, ca mai puteai face ceva!

Sincere condoleante. Imi pare rau de pierderea ta. Aduna-ti toate fortele si ia de mana pe cineva, care este alaturi de tine acum ( o matusa, fratele, o prietena) si incearca sa mergi la inmormantare. Eu nu am facut asta la inmormantare cuiva drag in urma cu jmulti ani si acum regret. Am fost pe urma la o alta inmormantare tot a cuiva drag si parca e mai usor de suportat pierderea. Pa

Off...in sufletul mamei tale sigur se afla un petic de tristete fata de tatal tau. Poate ca acum nu'i pasa de ce s-a intamplat dar sigur mai tarziu va regreta ca i-a spus in toate felurile.Nu te sprijina nimeni in familie? Ai sa vezi ca pana la urma cineva te va incuraja. Ori ruda, ori din familie, asa decide Dumnezeu. Dumnezeu sa-L ierte! Condoleante! Si e un motiv bun sa plangi pentru el. E normal. Dar sa stii ca tatal tau este si el trist cand te vede ca suferi de lipsa lui. L-ai face fericit, macar acolo sus, daca ai fii fericita ca nu mai duce viata grea dinainte si acolo este protejat mai mult de Dumnezeu.

Pai dc nu ii zici lui mama ta ca ai aflat si ca esti suparata ca numeni nu te sprijina in familie dra daca... stii ci u ca speranta moare ultima

Imi pare rau!Condoleante .

Oricum daca tu il iubeai el simtea asta. Daca familia nu te sprijina inseamna ca trebuie sa lupti cu toate puteriile tale

Este bine ca iti iubesti familia si foarte bine ca nu ti-ai uitat tatal biologic, sincer imi pare rau Dumnezeu sa-l odihnesca.

Pfff...sincere condoleante! imi pare rau pentru tine, imi imgainez durerea ta dupa ce am citit cele ce ai scris mai sus, crede-ma ca nu m-am putut abtine sa nu lacrimez.Incearca sa fi tare in continuare si spune-le celor din familia ta ca oricum a fost tatal tau tu l-ai iubit si inca il iubesti si ca macar pentru tine sa incerce si ei sa faca un "sacrificiu" si sa nu-l mai vorbeasca de rau, macar nu de fata cu tine.Sincer chiar imi pare rau pentru tine

Pare ca ai un suflet mare.Stiu cum este si tatal meu este mort de 5 ani.Nu trebuie sa asculti tot ce iti spun ceilalti, nu se stie poate ca ti-o spun si in impresia ca daca iti baga lucruri in cap despre el vei suferi mai putin.Nici un cuvant de bine nu te poate alina momentan, decat timpul.Este normal sa il porti in suflet toata viata pe tatal tau si este un lucru normal sa te doara, dar gandeste-te ca viata merge inainte si atata timp cat vei stii sa il pastrezi in inima ta nimeni si nimic nu iti va putea lua amintirea lui.Cat despre cei care il vorbesc de rau tot ce trebuie sa le spui este sa isi pastreze parerile pentru ei, ca nici un om nu merita sa fie judecat dupa moarte decat de Dumnezeu, repeta-le faptul ca nu au nici un drept sa iti influenteze parerea despre el, si ca indiferent ca iti este mama, bunica, tata vitreg sau doar o simpla cunostinta, are datoria fata de tine sa iti respecte gandurile si durerea.Sunt persoane adulte si ar trebui sa isi dea seama cat rau iti face.

Multa multa bafta
oricum va trece greu momentul acesta, si eu inca tin la cineva care s-a dus acolo sus si a trecut de atunci cam 12 ani dar inca il mai am in suflet, s-a dus prea repede pentru mine, eram clasa a 2 a si el era cel care incepu-se sa imi arate lumea. dar asta e, trebuie sa fii tare. mult succes pe viitor