Ajutor!
Nu imi place sa stau tot timpul in "sanul" familiei si sa fiu permanent in centrul atentiei.Mai ales, nu imi plac glumele din familie (stie toata familia ca am 12 ani, numai ca ei nu stiu...am o gandire inaintata cu vreo cativa ani.),mai ales ca NU le suport.(am o gandire realista,bazata pe seriozitate), iar in schimb imi place foarte mult sa stau singur.
E normal?
Multumesc anticipat.
Ordonare:
După relevanţă
Nu e bine sa stai singur, ca ai nevoie de clipe de intimitate e altceva, poti rezolva problema discutand cu parintii
Răspunde
Ar trebui sa discuti cu familia ta, sa le spui ca te deranjeaza si sa le explici ca asa este firea ta. Bafta!
Răspunde 
Da, este normal. Decat in mijlocul unor batjocoritori as alege sa stau singur in padure. Batjocoritorii sunt niste oameni de nimic.
Ai tai daca ti-au dat nastere trebuie sa te invete sa devii serios si sa te pregateasca astfel sa dai piept cu viata in care cat de curand va trebui sa te lupti singur. Ai tai sunt niste oameni de nimic.
Chiar si animalele isi educa puii sa se descurce singuri in viata mai tarziu -dar familia ta nu face lucrul acesta. Cauta asadar sa te educi tu pe tine insuti. Nu asculta la sfatul lor.
Daca ai fost inzestrat cu un dar mai presus decat alor tai, atunci cauta sa-l dezvolti cat mai mult. Cauta sa fii serios si integru intotdeuna. Aceasta iti va forma un caracter demn de apreciat -si dupa cum vezi, nu parintii tai.
Sunt PARINTII lui ai grija ce sfaturi dai! Si NU a zis nimic de BATJOCORA ci de glumite, pe care lui nu-i plac.
Fa DIFERENATA intre o gluma facuta in familie si o batjocora.
Chiar asa e, nu sunt batjocoriri, ci "glumitele" din familie, cum ar fi "Pisi", etc.
Wowowowowow frate! ai grija cum vorbesti! in prmiul rand tu nu stii situatia exacta si nu poti sa spui astfel de lucruri despre parintii lui! NU II CUNOSTI SI NU CRED CA STII CE FEL DE OAMENI SUNT! mai incet cu sfaturile astea d nimic ca s-ar putea sa ii distrugi viata copilului!
Cred ca ai vazut un "NU" destul de mare scris de autorul acestui topic.
Oare nu este normal ca unui copil sa ii placa sa stea in sanul familiei? Si atunci de ce nu ii place unui copil lucrul acesta?
Ba inca el aminteste de niste "glume". Daca aceste glume erau ca niste gunoaie pe care le strangi cu aspiratorul, atunci nu cred ca ele ar mai fi fost amintite de autor.
Scriu si pentru tine si pentru pentru Dya67.
Uita-te la cazul acesta. De ce a fost nevoie ca baiatul sa scrie aici, si nu a vorbit cu parintii lui? In mod normal, nu cu parintii trebuia sa vorbeasca? Ia spuneti-mi voi, de ce nu a facut lucrul acesta?
Se vede dar ca parintii nu isi cunosc copii. Nu stau de vorba de ei, nu le cunosc problemele si confruntarile. Ba inca cei mai multi dintre parinti chiar ii si aud zicand: "Ce probleme sa aiba el la varsta asta? Sa ajunga la casa lui si apoi o sa cunoasca problemele cu adevarat!" Aceasta este o gandire cat se poate de anormala. Pentru ca atunci cand copilul va ajunge la casa lui o sa fie nedezvoltat -chiar daca isi va spune ca este suficient de matur. Dar sa stiti ca varsta nu garanteaza niciodata maturitatea. Si lucrul acesta se vede in parintii lui; ba inca in peste 90% din parinti.
Trebuie stiut ca un copil nu are nevoie doar de lucrurile materiale pentru ca sa se dezvolte. Daca un parinte nu-si ia copilul langa el ca sa stea de vorba cu el, ca sa-l asculte, si sa-l invete, atunci eu consider ca acel parinte este un om de nimic.
Nu stiu cata experienta ai tu cu au daca ai copii.Nici eu nu am,dar am de face cu copiii si adolesenti destul de des.
Copilul a spus destul de clar NU ii plac,,glumitiele''' in familie si ca ii place sa fie singur,nu? Asta insemna ca familia lui este alalturi de el, nu? Este un complex destul de intalnit la copii din ziua de azi.Din cate am inteles eu in acea familie exista acea armonie, din moment ce se fac glume.
nu s-a plans ca parintii lui nu-l ajuta, ca nu-l asculta.
Si cred nimanui nu-i place sa i se ponogreasca parintii, facandu-i,, oameni de nimic'' sau sfatuidu-l pe copil sa nu-si asculte.
O zi buna sa ai!
Pai da, firea mea e de vina.
Tu spui: "nu s-a plans ca parintii lui nu-l ajuta, ca nu-l asculta". Nu a spus asta in mod direct; dar se poate deduce ca parintii habar nu au de cresterea lui, din moment ce el cere ajutorul aici pe site. Ba inca -si repet- este un "NU" scris cu litere mari in dreptul glumelor din familie. Ce inseamna faptul ca sunt litere mari? Oare cand cineva din familia ta striga cu toata puterea "AJUTOR!", tu ii raspunzi: "Stai putin draga ca vin acum"?
Si altceva.
Daca parintii sunt incuiati la minte si sunt intr-adevar oameni de nimic, asta inseamna blamare? Da-mi voie sa-ti spun ca un procent de 90% din parinti sunt oameni de nimic. Nu ma crezi? Priveste doar la realitatea din jur, la conflictele si neintelegerile dintre parinti si copii lor. Spune-mi acum, cine este vinovatul: copilul sau parintii? Daca vei raspunde -copii-, atunci eu intreb: cine i-a eduat pe copii? N-a primit copilul educatie? Mai degraba as spune ca parintele nu stie cum sa-si educe copilul, in asa fel incat acesta din urma sa asculte din dragoste de parintele sau.
Sunt multe de spus, dar ma opresc aici.
Dragule,in orice familie se fac glume.Viata asta e grea pentru majolitatea romanilor si glumele sunt un mod de destinde putin atmofera.
Se spune ca societatatea ne educa copiii. Daca un copil isi incepe educatia de la gradinita de 2-3 ani, si termina pe 18-19 ani cu terminarea liceului.Mai e si anturajul cand copilul are parte.
Multi parinti muncesc non-stop pentru ai asigura copilului hrana zilnica, ca mai spun de cei care muncesc,, afara'' Tot pentru odrasla lor.Si copii cresc de multe ori singuri, lipsiti de educatia de care spui tu.Pe de alta parte am intaltit si parinti care desi muncesc,, pe branci'' isi fac timp si pentru copii lor.
Cea ce zici tu, neintelegirile dintre copii si parinti este asa zisul,, confilt intre generatii'', vechi de lumea.
Chestia cu procentajul de 90% mi se pare exalgerant si nu are cum sa fie probat.
Iar pe parintii,, incuiati'' asa cum ii numesti tu poate nu au pregatirea necesara pentru asi educa copiii
Vad ca fiecare cauta sa isi scoata dreptatea.
1. Se pare ca tu esti din lemn daca iti plac glumele care... nu iti plac. (Cam asa te-ai exprimat tu).
2. Viata e grea si mai bine hai sa ne destindem, chiar daca celor din familia noastra le facem rau. (Cam asa te-ai exprimat tu).
3. Societatea nu educa niciodata copii. Nici la gradinita si nici la scoala. Dupa cum este educat copilul acasa asa se va comporta oriunde. Societatea iti ofera doar educatie intelectuala, nu si morala/comportament/relationala/sociala.
4. Chiar daca un parinte munceste pe branci pentru ai asigura partea materiala a copilului sau, acesta nu va fi socotit fara vina daca nu isi indeplineste in intregime obligatiile parentale -ex: dragostea, comunicarea, etc. (Daca la examenul auto candidatul nu este admis daca pica una din cele 2 categorii de testare, cu cat mai mult un om ar trebui sa-si excluda din mintea lui dorinta de a fi parinte daca stie ca nu-si poate indeplini una din cele obligatii ca parinte: partea materiala si partea afectiva!)
5. Tu spui: "am intaltit si parinti care desi muncesc,, pe branci'' isi fac timp si pentru copii lor." Acestia sunt restul de 10% care au ramas din cei 90%.
6. "neintelegirile dintre copii si parinti este asa zisul "conflict intre generatii'', vechi de cand lumea." Acest conflict nu este vechi. Este vina parintilor care nu isi indeplinesc obligatiile familiale. Vrei exemplu? Priveste si vezi ca rata divorturilor este aproape egala cu ce-a a casatoriilor. Cei mai multi nu stiu sa triasca doi in familie; cu cat mai mult dezastru ar fi in trei.
7. "Iar pe parintii,, incuiati'' asa cum ii numesti tu poate nu au pregatirea necesara pentru asi educa copiii". Aici am vrut sa ajung. Printre acesti parinti sunt si ai lui Florin. Tragic este ca nici macar nu exista o scoala unde ar mai putea fi reeducati acesti parinti.
De aceea, pentru ca un pom ajuns la maturitate nu va mai putea fi indreptat vreodata -ci doar taiat si bagat in foc-, am intrat pe acest site pentru a vorbi tinerilor -copaceilor- care inca mai pot fi indreptati.
Florin, alege intotdeauna calea de mijloc. Dezvolta-ti cat mai mult capacitatile intelectuale, dar nu lasa nici afectivitatea si dragostea pentru ai tai si pentru oameni pe ultimul loc. Iar daca vrei sa ai caracter demn de apreciat, atunci dezvolta-ti capacitatile morale/spirituale -adica cunoasterea lui Dumnezeu in mod personal(nu cum Il cunoaste lumea).
Chiar nu mai are rost sa continuii...vad nu accepti si parerile altora
si pentru cultutra general nu sunt de lemn; trebuie sa cunosti omul inainte da un verdict
o seara buna sa ai!
Probabil faci parte din categoria copiilor care se maturizeza mai repede.Nu-i nimic rau in asta.Cred ca parintii tai refuza sa creada ca copilul lor a crescut.
OK, spune-le parintilor tai asta,dar va trebui sa si dovedesti. Daca inveti bine la scoala, profesorii te lauda,te remarci intr-un anumit domeniu,parintii tai ar trebui sa inteleaga si sa fie mandrii de tine.
Daca ai camera ta, sau un contisor al tau, roaga-i sa-ti respecte intimitatea, asiguranadu-i ca atunci ai nevoie de ei, le vei cre ajutorul.
Mai repede as vedea un porc zburand decat un parinte ascultand de rugile copilului sau.
Nu ai de ce sa te superi, ca familia ta te iubeste foarte mult si te rasfata! Daca vrei sa stai singur asteapta pana vei implini varsta de 18 ani, apoi poti sa te descurci tot ce vrei sa faci! Pana atunci sa stai cu parintii tai si sa asculti de ei si spune-i ca esti serios, ca ai gandire avansata! Ei trebuiesc sa te trateze asa cum se cuvine!
Salut. La 12 ani probabil că mintea ta suferă o schimbare majoră trecând de la o gândire copilărească la una matură. Acesta este un proces normal şi benefic, dar în acelaşi timp trebuie să recunoşti că tu abia începi să gândeşti matur şi deci nu ai experienţă în această privinţă. De aceea, cel mai probabil, faptul de a rămâne alături de ai tăi îţi va permite să te dezvolţi şi să devii o persoană matură. Ţine minte totuşi că majoritatea tinerilor ajunşi la această perioadă întâmpină dificultăţi în relaţiile cu părinţii lor.
Nu e normala firea ta. Ai 12 ani frate, ce naiba?! Distreaza-te si tu si mai lasa singuratatea ca ai s aai timp de singuratate mai tarziu.
Oups...vroiam sa spun nu numai ca imi placa sa stau singur, dar in largul meu ma simt cu cei de varsta mea si mai ales cu profesorii. Nu stiu de ce. Probabil firea mea rece, nu prea imi place acea "caldura" din familie, care pentru mine e umilitoare. In schimb, relatiile mele cu profesorii (bazate pe principiul respectulul reciproc) sunt exceptionale.
Okey.....asta e putin ciudat...nu am mai intalnit pana acum oamenii ca tine. si eu am 12 ani dar avem mentalitati foarte diferite..nu iti pot da nici un sfat deoarece oricum nu ai sa le bagi in seama si nu or sa te ajute. papa:*
Pai...sunt un tanar (nu prefer termenul de "copil") caruia nu ii plac mesele in familie,ca parintii imi intra in camera cand ma schimb, ca trebuie sa stie tot familionul cand s-a intamplat ceva cu mine, etc.
P.S:Brusc, dintr-un copilas m-am transformat in ceea ce sunt acum, in nici 5-6 ani!
Ciudat.din curiozitate...ai trecut printr-un soc sau printr-o trauma. ceva?
Probabil o muscatura de caine, s-a intamplat acum 5 ani sau moartea bunicului meu, care s-a intamplat acum 1 an si jumatate.
Eh..si pe mine m-a muscat un caine acum 4 ani, si mie mi-a murit bunicul la care tineam foarte mult..deci inseamna ca mentalitatea asta a ta e cauza de altceva sau poate ca doar asa esti tu si nimeni nu te poate schimba. Incearca sa vorbesti cu familia ta si poate or sa isi schimbe ei comportamentul fata de tine. Stii cum se zice :" Daca nu poti sa schimbi vantul, schimba panzele."
Sau ar mai putea fi...o inteligenta in mine, de ar putea fi cauza acestei schimbari bruste de personalitate (acele mentalitati diferite de care mentionai mai devreme.)
P.S:Stiu de acea inteligenta, numai ca nu vreau sa o spun altcuiva, de teama ca nu cumva sa ma considere careva diferit, desi semnele ca m-am maturizat prematur sunt evidente.
Ar putea fi si asta. Cine stie... poate ajungi un al doilea Enstein in viitor 
.
Stai...am gasit cheia magica. Mda...am fost traumatizat 2 ani de catre un fost coleg de clasa.
Auci..cred ca e dureros.
o sa vezi.
Spunele ce te deranjeaza ca pe viitor sa nu te mai supere cu aceste lucruri.
E nomal sa fi in centrul atentiei daca esti singurul copil. dar trebuie sa le spui ca nu-ti plac glumele pe care le fac in ''familie'' si ca nu mai vrei sa fi mereu in centrul atentie
Nu,nu sunt singurul, am un frate.
Daca nu esti singurul copil incearca sa te fofilezi sa eviti toate aceste lucruri
eu am incercat si am scapat mereu
-
anonim_4396 întreabă:
5 răspunsuri
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
