Am 14 ani si nu mi-am gasit inca sufletul pereche! Ce pot face ca sa-l gasesc cat mai repede?
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
E mult prea devreme. Vezi ca poate suferi de lipsa de afectivitate din partea parintilor si o relatie ti-ar face mai mult rau de pe acum.
Bună!
Eu zic sa nu grăbești lucrurile. Lasă timpul sa decidă când anume îți vei întâlni,, sufletul pereche,,
Îți dorești, da e normal, vezi în jurul tău cupluri fericite etc, însă Lasă-mă sa te întreb te-ai gândit câte din acele cupluri pe care tu le vezi fericite, rezista împreună?
Am întâlnit atât fete cât și băieți, care la 13-14-15 ani sufereau enorm din cauza dragostei. Și cam de la toți auzeam aceleași lucruri,, m-am grăbit, trebuia sa ma coc mai bine,,
La 14 ani, ai o grămadă de timp, acus vei deveni bobocel și cine știe poate îți vei găsi pe acel (a) cineva în liceu.
Însă până atunci, nu irosi timpul. Investește în tine, în cunoștințele tale generale, realizează-te ca și om ca să poți alege și mai bine, tot ce e mai bun pentru viata ta!
Informația este putere!
Nu irosi clipele căutând pe cineva. Mai bine foloseștele pentru tine, pentru ca acel cineva va întra în viata ta când nu te aștepți!
Numai bine! Bafta la Examene și sper sa ți se îndeplinească tot cee ce ți-ai propus!
Să îți vinzi sufletul Satanei. Te împerechează el de n-ai idee, repede de tot.
Nu ți l-ai găsit, pentru că "sufletul tău pereche" e prea mică și nu te caută.
Ma bucur ca ai ideea de "suflet pereche", insa e muuuuuuuuuuuuuuuulllllllllltttttttttt prea devreme sa te gandesti la asa ceva.
Esti un COPIL, JOACA-TE, INVATA.
Relatiile sunt pentru adulti. Pentru copii exista joaca si scoala. Tu esti copil.
Bucura-te de copilarie, ca vei regreta cand se termina. Ai toata viata la dispozitie sa fii adult, mai ai doar cativa ani sa fii copil. Lasa prostiile.
Nu-mi lua sfatul in nume de rau, ca incerc sa te ajut, e 100% pentru binele tau. Asculta-ma, ca-mi vei da dreptate intr-o zi. Eu am fost ca tine, tu ca mine n-ai fost.
Răspunde
Nu ti se pare ca e prea devreme? Termina tu scoala si apoi intreaba-te de sufletul pereche. La varsta asta ar trebui sa ai alte griji.
In primul rand esti prea tanar, stiu ca acum se poarta relatiile din adolescenta dar acestea nu sunt serioase, ele se lasa mai mult cu despartiri, suflete intristate si in cazuri msi rele cu sarcini si avorturi.
Varsta ideala pentru a incepe o relatie responsabila e intre 20 si 25 de ani.
Sunt unii care au ajuns la 30 de ani si nu au avut nicio prietena, ei ce sa mai zica?
Doi la mana, trebuie sa mai lucrezi la increderea de sine daca vrei sa ai succes la fete, dupa username-ul neinspirat imi dau seama ca ai o problema la acest capitol.
Nu trebuie sa te desconsideri, si daca o faci din cand in cand nu in ochii tuturor.
Tinere, chiar daca nu ti-ar veni sa crezi, iti inteleg zbuciumul. Si eu am fost odata tanara si, desigur, pe acea vreme visam sa-mi gasesc sufletul pereche. Cand, in sfarsit, m-am plictisit sa-mi spun: "moa... this is the one", am realizat ca nu-mi trebuie nici un suflet pereche, deoarece deja imi gasisem mai mult suflete pereche: erau acele persoane cu care puteam sa vorbesc ore in sir fara sa ma plictisesc, carora le spuneam tot ce aveam pe suflet, cu care imparteam secrete fara nicio teama.
Concluzia: daca nu intelegi ca "sufletul pereche" nu trebuie neaparat sa fie de sex opus, atunci risti sa nu-l gasesti pana la adanci batraneti.
Ați combătut bine, dar sufletul pereche se referă de un miliard de ani la un corp pereche, care este da alt sex ca al tău.
Dta GirlOnline81 ți-ai găsit doar niște găini, rațe. gâște, pereche cu care poți să cotcodăcești, măcăiești și gâgâiești împreună, încurci bârfa despre mici nimicuri cu sufletul. Iar când o să fii la adânci bătrânețe o să simți că ai greșit, asta cu condiția să ai instrumentul bun între urechi. Știi la ce se referea fata, nu? I se zice suflet pereche dar este atașat la un trup. De bărbat.
Dle sadrian46, cu tot respectul pentru munca depusa aici (si nu numai)...
Daca dvs. imi puteti spune ( cu exactitate) ce s-a intamplat cu "sufletele pereche" ale celor care, dintr-un motiv sau altul, nu reusesc sa ajunga la o relatie, eu va voi crede pe cuvant ca exista acel "suflet pereche". Sa nu-mi spuneti ca nu-i doreste nimeni ca suflete pereche!
Mai mult, imi puteti spune cu precizie cum arata? Nu de alta dar poate trece intr-o zi pe strada, in timp ce eu umflu roata la bicicleta pe celalalt trotuar.
In fine, ultima intrebare, ca un exercitiu de imaginatie: daca eu sunt maritata ( de vreo cativa ani, cu catel si purcel...) si incep sa dezvolt ceva sentimente pentru colegul de birou... ma pot duce acasa la sotul meu sa-i spun ca cu cativa ani in urma mi-am "gresit" sufletul pereche?
Vă mulțumesc pentru aprecierea care o acordați activității mele aici.
La primul # o să vă răspund în mod paradoxal.
Punctul meu de vedere personal este divizat.
Nu există din start pentru fiecare un suflet pereche. Există în schimb în fiecare om normal, indiferent de sex, un impuls vital care îl determină să își caute un partener de sex complementar la termen lung. La nivel cerebral se crează apoi legende, scenarii de mare probablilitate, pseudo teorii, că acel partener dorit există în mod sigur undeva, și pe care, ca să îi dau o identitate înainte ca el să existe, îl numesc suflet pereche.
Da se întâmplă uneori ca acesta să nu fie descoperit, sau să fie descoperit într-un fel prea târziu, de exemplu am avut o mătușă care l-a descoperit când avea 60 de ani.
Mai mult, imi puteti spune cu precizie cum arata? NU.
La ultimul exercițiu de imaginație o să vă răspund că nu pot da un răspuns categoric și decisiv, deoarece sunt prea puține date.
Dar vă pot spune atitudinea mea, pe care am avut-o întotdeauna de când m-am căsătorit din 1972/73, mai exact la 10 zile după căsătoria la primar.( În primele 10 zile aveam altă atitudine, pe care nu pot să o dezvălui, căci persoanele implicate sunt încă în viață și le-aș aduce un prejudiciu).
Dar apoi, am fost cu copii, cu cățel și purcel așa cum zici dta.
Dacă soția mi-ar fi spus că, așa cum exprimi dta, și-a găsit sufletul pereche (și poate că așa a și fost cazul, în unele momente, poate că așa s-a și întâmplat) eu i-aș fi spus, (sau poate că i-am și spus), ești liberă. Suntem împreună de atunci.
Asta este atitudinea mea.
Dacă în acel exercițiu de imaginație, dacă în acela te poți duce dta să îi spui, soțului imaginar aceasta, nu pot să mă pronunț. Ca în nuvela mea, eu sunt sunt dta, dta nu ești eu.
https://dosarelexsikix.blogspot.com/......nt-eu.html
1. Nu vorbim aici despre matusa dvs., dle sadrian46, ci despre milioane de oameni care nu își găsesc niciodată sufletul pereche. Va întreb încă o data: ce s-a întâmplat cu sufletele lor pereche?
3. Tocmai pentru ca nici eu nu sunt "hai sa fiu și eu ca ceilalți" nu pot fi de acord cu orice afirmație a corului, astfel ca, din punctul meu de vedere, "sufletul pereche", ma repet, nu înseamnă neaparat cineva de sex opus.
Ceea ce dvs. ( si alții) numiți "suflet pereche", eu (si credeti-mă, nu sunt singura) ii numesc parteneri pe care ii întâlnești pe parcursul vieții, alaturi de care crești frumos, evoluezi și îți cunosti nevoile reciproc.
Cu același respect,
(tot) GirlOnline81.
Nu ramai singura, stai linistita.
* Măi, dar pe bune Vreo intrebare cu "Am 14 ani si am pierdut buletinul. Ce sa fac?" nu pune nimeni? Nu? Pacat.*
Sufletul pereche il gasesti mai greu. Plus ca scopul principal in secolul asta e sa ai si tu un job decent-adica sa inveti mai mult -》iubirea vine si ea, dar mai tarziu, nu la 14 ani cand nu stii ce se va da la evaluarea nationala.
E gata, e prea tarziu! Nu mai ai ce face acum la 14 ani, gata ti-a trecut vremea!
Lasa prostiile si pune mana pe carte, eu la 14 ani nu ieseam din casa, ma rog..si examenul de admitere la liceu era examen, ce-i drept!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
