Am 16 ani, sunt adoptata de parinţii mei de cand aveam 2 luni. Aseara am avut o cearta cu mama mea adoptiva, m-a certat ca nu am prea vrut sa o ajut la curaţenie. Ce sa fac sa nu ma mai certe? Dupa parere voastra e ok sa ma certe ea nefiind mama mea biologica? Mai am mici certuri cu ea dar ne înţelegem bine în rest

Nu hartia aia o face mama ta.
Mama si tatal tau sunt cei care te cresc.
Ei sunt mai parinti pentru tine decat cei biologici.
Dupa parerea mea mama ta biologica n-ar avea dreptul sa te certe, nu ea s-a ocupat de educatia ta, de cresterea ta, de cheltuielile cu tine.

Da, este foarte normal, ca ea s-a chinuit de te-a crescut in toti anii astia.
Ca sa nu te mai certe faci ce-ti spune.

Chiar daca nu este mama ta biologică e tot mama ta.

Daca esti adoptata asta nu inseamna ca ei nu au dreptul sa te educe. Atata timp cat te-au crescut de la 0, ti-au cumparat haine, ti-au pus un acoperis deasupra capului, si te-au hranit, toate astea din cheltuiala lor, ar fi o nesimtire mare sa nu ii ajuti macar la curatenie.
Indiferent daca esti adoptata sau nu, atata timp cat esti minora si depinzi de resursele parintilor, ai responsabilitatea sa ajuti in gospodarie. Daca nu iti place, astepti pana faci 18 ani, iti cauti loc de munca, te muti cu chirie si te descurci singura.

In primul rand initiativa de a-ti ajuta mama ar trebui sa vina de tine.
In momentul in care te-a adoptat, esti copiul ei, avand acelasi drepturi si obligatii ca si cum te-ar fi nascut ea.

Dacă te-a adoptat și crescut de când aveai 2 luni cum adică "nu e mama ta"? Este mama ta în toate sensurile importante. Doar biologic nu e mama ta, dar asta, după cum ar fi trebuit să înțelegi mai bine decât oricine, nu contează foarte mult.

Eu cred că ești incredibil de egoistă, nerecunoscătoare și nu-ți pasă cât de rău îți poți răni mama dacă faci astfel de comentarii în fața ei.

Ca să nu mai spun că a ajuta la curățenie în casă este o chestie de bun-simț care nu are legătură cu faptul că e mama ta biologică sau nu. Dar aparent și bunul-simț îți lipsește cu desăvârșire.

Și da, are tot dreptul din lume să te certe având în vedere că te-a crescut și că locuiești încă sub acoperișul ei.

În caz că nu ai realizat până acum, nu te afli pe planeta asta doar ca să primești. Mai trebuie să și oferi.

E mama ta pentru ca te a cresuct de mica, a avut grija de tine. Mama este cea care te creste su iti ofera totul, nu cea care te a lasa pe drumuri. Cum sa gandestii asa de oamenii care te au crescut. Pentru tine e tot mama aia care te a facut si te a abandonat?
Respecta ce ti a oferit viata, ca parintii care te au crescut s au chinuit cu tine si tu nu trebuie sa gandesti asa!

Tu crezi ca doar parintii biologici au,, dreptul'' sa te certe?
Daca te crestea bunica, sora, unchiul, matusa matusii, tot nu aveau drept?
Asta e o mare prostie. Ea este mama ta cu adevarat. Ai prefera sa fii certata de o straina, adica de mama biologica care posibil sa te fi abandonat la 2 luni?(nu cunosc povestea)
Femeia de care te plangi, mama ta,, doar in acte'' are tot dreptul din lume sa te educe, daca nu ea, atunci cine? Este normal sa ai certuri, in orice familie si relatie de tot felul, exista certuri. Ce sa faci sa nu te mai certe? Poate sa fii responsabila si sa o ajuti la curatenie.
Foarte urat ca o consideri mama doar in acte, ea fiind cu adevarat mama ta. Cum s-a spus si in comentarii, parinte e cel care te creste, nu cel care te face. Ar trebui sa fii foarte recunoscatoare mamei, acum inca puteai fi la casa de copii, dar ai fost norocoasa si nu ai dus lipsa de parinti. Cand vei creste, vei realiza cat de prost ai judecat aceasta situatie cu,, mama in acte'' si iti va parea foarte rau.