Am 17 ani, din nou m-am certat cu părinții, mereu e așa, parerea mea nu conteaza, mereu trebuie să fie cum vor ei și când cer un argument pur și simplu spun că sunt încă naivă, o sa inteleg când cresc, azi am întrebat-o pe mama de ce niciodată nu mi-a dat voie să dorm la cineva, raspuns: ai casa ta, eu îi spun ca asta nu e un argument, ea spune ca fiindca asa zice ea și ca ea nu a umblat pe la nimeni acasă când era tânără. I-am spus că e egoist din partea ei și ea pur și simplu se ridică de la masa și pleacă, fără argument fără nimic și asta nu e singura data au fost și cazuri mai rele in care direct mi s-a spus ca parerea mea nu conteaza și am mai fost și pedepsită. Oricum simt schimbări în comportamentul lor față de cum era când aveam 15 ani și stiu ca cu timpul ei își vor schimbă atitudinea față de mine dar eu in momentul asta sufăr și așa a fost și până acum și stiu ca o sa-i iert și voi vrea sa am o relatie buna cu ei dar vreau ca ei sa fie pedepsiti pentru cum s-au comportat până acum și daca o sa-i iert niciodată nu vor înțelege cât rau au pricinuit... vreau un comentariu al situației

Mai ai de asptepat 1 an de zile, atat trebuie sa-ti suporti parintii, iar in ziua cand implinesti 18 ani, iti faci valiza si poti pleca in lume, sa traiesti dupa mintea si mentalitatea ta!

Personal nu vad nimic rau in comportamentul si restrictiile lor, tocmai pentru ca te iubesc atat de mult si incearca sa previna orice posibil rau, care ti s-ar putea intampla.
Intr-o zi vei fii parinte si vei intelege ca un minor nu are capacitatea sa diferentieze binele de rau si nici sa vada posibilele pericole. Apoi, este datoria lor de parinti sa te protejeze si sa te supravegheze, pana la 18 ani.
Rabda acum, ca nu prea ai de ales, casa lor, regulile lor!

Într-adevăr exista o problema si acea problema este ca ei se simt jenați sa discute cu tine deschis.Asa sunt majoritatea parintilor mai pe stil vechi.
Si da, daca tu nu conștientizezi de ce nu te-a lasat sa dormi la cineva până acum chiar esti naiva.Doar ca e păcat ca nu vor ei sa iti explice situația având în vedere că e cumva de datoria lor sa te învețe lucruri.
Iti spun eu.Esti o fata tânără, cel mai probabil frumoasa cum sunt majoritatea in adolescenta iar ai tai se tem că nu cumva sa pui botul la vrajeala vriunui băiat si sa isi bată joc de tine daca intelegi.Asa ca de acum cand vrei sa porti o discutie nu cere pur si simplu explicați, explică tu la rândul tău ca ti-ai dori ca ei ca adulți, ca părinți sa te îndrume si sa te învețe mai bine.

Pff, ce dor imi e de trairile astea... Crede-mă, nu e nimic special, le-am avut toti.
Hai sa iti spun onfaza tare. Fiul meu, apropiat de varsta ta, imi zicea acu 2-3 ani: tata, de pe acum sunt adolescent, imi cer scuze anticipat pentru toate necazurile pe care ti le voi face, dar te rog sa intelegi ca sunt absolut normale.
Acum spune tu, ma mai pot supara pe el?

Ai niste parinti tembeli, aia e, cum vei avea ocazia fa-ti viata ta si lasa-i la treaba lor.