Am o mare problema.Am 17 ani, iar unul dintre parintii mei a murit.Mereu imi e rusine sa spun acest lucru, evit subiectul si ma simt foarte inferioara fata de ceilalti.Cum sa nu mai fiu asa? Un mic sfat...Multumesc!

Pai. cel mai bine ar fi sa consulti un psiholog el te poate ajuta cel mai mult.

Mi se pare ca tu ti-ai facut singura aceasta problema. Gandeste-te ca nu esti vinovata de decesul parintelui, asa este viata si tu n-ai avut nici o posibilitate de influentare, oricat ai fi vrut. N-are de ce sa-ti fie rusine si nici sa te simti inferioara, nu esti prima si nici nu o sa fii ultima care pateste o asemenea nenorocire. Cred ca ai dezvoltat singura acele sentimente, se mai intampla la copiii care isi pierd un parinte. Mai cred ca ar trebui sa te adresezi unui psiholog si nici discutiile cu celalat parinte nu strica. Numai bine!

Pai crde ca nu trebuie sa-ti fie rusine pentru ca nu mai ai un parinte! Acesta este un lucra care se poate intampla orikui asa ca nu trebuie sa te exteriorizezi pentru ca nu mai ai un parinte.

Imi pare rau pentru aceasta pierdere, dar nu vad de ce acest sentiment!? Toti platim cu asta mai devreme, sau mai tarziu! Incearca sa fii mandra cu parintii tai indiferent daca traiesc sau nu! Ei isi continua viata prin tine!

Chiar nu ai de ce sa te simti inferioara cu nimic.

Pai in primul rand nu are de ce sa iti fie rusine moartea e un fenomen normal. Trebuie sa te gandesti ca nu esti singura persoana care se confrunta cu asta. Probabil te simti asa pentru ca lipsa parintelui ti-a afectat puternic emotional. Eu zic sa privesti viata printr-o prisma mai optimista si creazati o relatie cat mai apropiata cu printele ramas, pentru ca familia va fi mereu langa tine nu prietenii (pritenii te vor dezamagi aproape mereu asta iti spun din propria experienta).:*

Sall ali20 imi pare rau pentru pierderea parintelui tau dar dupa cum ai primit si mai sus rasspunsurile incearca sa ti capul sus pentru ca ai o viata inainte si nu uita ca, celalt parinte e alaturi de tine si toata increderea o are in tine.Prietena mea la pierdut pe tatal ei la varsta de 5 ani si intr-adevar chiar daca ii este greu fara vorba calda sau sfaturile unui parinte viata merge inainte.Incearca sa cauti pe cineva care sa te inteleaga si care iti da sfaturi benefice nu te inchide in tine si nu te simti inferioara simtete mai matura pentru ca acum toata increderea sta in tine

Imi pare rau.Nu ai de ce sa te simti astfel.Asta se intampla numai in mintea ta.

ALina.banuiesc ca asta e numele tau
Cum poti spune ca ti-e rusine sa spui ca ti-a murit parintele.
Nu cred ca e rusine ci mai mult eviti subiectul datorita faptului ca e dureros
EU am 4 clegi si o colega la toti le-a murit tatal.
SI totusi au depasit.se integreaza perfect in grup
asta trebuie s afaci si tu.nu sta singura niciodata, fii mereu plina de viata si nu lasa ca asta sa fie sfarsitul tau

1. Condoleanţe pentru pierderea suferită.
2. Dacă l-ai omorât tu, atunci da, eşti inferioară. În orice altă circumstanţă (care nu implică vina ta directă) nu ai niciun motiv să te simţi inferioară. S-a întâmplat un eveniment nefericit asupra căruia tu nu ai avut nicio influenţă.
3. Treci peste. Apelează la un psiholog dacă e nevoie. Viaţa merge înainte şi un astfel de complex te poate ţine în loc pe tine ca persoană din multe puncte de vedere.
Sau, dacă te ajută, gândeşte-te aşa: "Ce-ar fi vrut părintele respectiv de la mine? Să stau să mă plâng sau să fiu puternică şi să mă dezvolt din toate punctele de vedere?".
Succes!

Nu trebuie sa te simti inferioara. E un lucru pe care nu l`ai dorit si nu-l doreste nimeni, dar se intampla.Inteleg ca nu vrei sa vorbesti despre aceasta tema, dar ceilalti cu siguranta te vor intelege. E greu de suportat ceea ce ai suportat tu, si prietenii iti vor acorda sprijin.REpet,nu e vina ta, asa ca nu ai de ce sa te simti jenata. Vorbesti despre ce vrei tu, cand te simti tu bine

Ai suferit o pierdere foarte mare si de aceea eviti subiectul.Nu ti-e rusine, ci. te doare, al naibii de mult. Te inteleg bine, baiatul meu e in situatia ta. Daca ti-e fff.greu,apeleaza totusi la un specialist.

Pai nu ai de ce sa te simti inferioara scumpa? este foarte greu, inteleg, dar tu nu ai nici o vina si nici parintele tau sunt sigura ca el nu ar fi vrut niciodata sa isi lase printesa singura si de ce sa te simti rusinata? nu este o rusine, se poate intampla oricui... sper sa depasesti momentul. Te pup!