Am o mare problema cu parinti mei! Sunt tembeli rau! Mereu ma cert cu ei, de abia vorbim. Nu ma asculta si nu vor sa ma inteleaga.Mereu imi spun ca nu mai au bani pentru. ca au cumparat toate cacaturile posibile care nu folosesc la nimic cum ar fi masina noua un Renault inainte avand Dacie si specific la cat is ei de tarani cu masina aia nu merge! Mereu ma fac de ras mai ales tatal meu, e prost! Vor sa iau note mari dar, niciodata nu m-ar ajuta la teme sau la invatat... Bunica mea a venit de la tara si de cand a venit sta la mine in camera si imi ocupa spatiul si mai are si pretenti.Am incercat sa vorbesc macar cu ea dar, ea e una dintre acela comuniste la fel ca parinti. Prietena mea nu ma pot adresa ei si nu ma pre ajuta cu nimic! Ma simt extrem de singura si nu mai suport asta. In aceste momente cred ca as fi in stare sa ma si arunc de pe bloc. Va rog cum as putea sa vorbesc mai mult cu parinti, sa ma inteleaga? Imi doresc enorm sa vorbesc cu cineva...

Nu poti avea o relatie normala cu parintii daca ii dispretuiesti.Ai un vocabular atat de urat incat este normal sa nu vrea nimeni sa stea de vorba cu tine.In primul rand trebuie sa te schimbi tu.

In primul rand, in familia ta nu exista comunicare din partea ta mai ales. Daca le-ai spune ce gandesti si ce te deranjeaza, nu cred ca parintii nu ar fi dispusi sa faca un conpromis( pe care si tu va trebui sa il faci).
Inainte sa-ti jignesti parintii, gandeste-te cum ar fi fost fara ei.
Poate la nervi vei spune ca ar fi fost mai bine, dar gandeste-te la un copil care nu are parinti. Ii e mai bine? Daca maine s-ar intampla ceva cu ei si ai ramane singura, crezi ca ti-ar fi maiusor Nu cred.
Nu cred ca nu iti dau bani de cheltuiala.Nu stiu cati bani ai vrea tu, dar nu cred ca nu primesti nimic de la ei.Nu vad care e problema ca au schimbat masina.La urma urmei si tu circuli cu ea, si nu esti tu in masura sa condamni o astfel de decizie, pentru ca nu tu o conduci si nu ai de unde sa stii ce probleme avea vechea masina.
In problema cu bunica, te inteleg, pentru ca poate nu ai fost obisnuita ca cineva sa "iti invadeze teritoriul" si probabil nici eu nu as fi de acord ca cineva sa vina deodata sa locuiasca cu mine in camera.Nu ai mentionat torusi daca sederea bunicii e temporara sau permanenta. Daca e ceva permanent, atunci ar trebui sa discuti cu parintii sa rezolve cumva problema asta, sau sa incerci sa discuti chiar cu bunicaLa urma urmei, cu ea stai in camera.
Cat despre note, nu e treaba parintilor, e doar problema ta. Daca nu ai note mari, nu e vina parintilor ci a ta.Nu te opreste nimeni sa inveti si sa iti faci temele.Nu vad ce ajutor ai putea primi de la parinti pentru ca tu ai niste cerinte de la scoala, pe care TU trebuie sa le faci, nu altcineva, deci asta nu e un motiv de a nu invata.Nu iti poate baga tatal tau lectia in cap, ci tu trebuie sa o citesti.
Eu iti dau un sfat: lasa nasul mai jos. Daca tu consideri ca parintii tai sunt tarani, tembeli, prosti sau cum ai mai zis tu, gandeste-te ca tu te tragi din ei. Daca de maine ai fi pe cont propriu, nu cred ca te-ai descurca, pentr5u ca nu ai avea acasa, bani, loc de munca etc.Momentan stai in casa lor, mananci la masa lor, te imbraci cu hainele cumparate de ei, te deplasezi cu masina lor, si lista poate continua. Ce contributie ai tu aici? Daca te uiti la viata ta, iti dai seama ca nu ai NIMIC. De fapt tot ceea ce ai, este a parintilor, lucruri obtinute prin munca lor.
Tu daca ai fi parinte si ai creste ani de zile un copil, care se trezeste el ' "atotstiutor si mare invatat", cum te-ai simti cand ai primi asemenea jigniri?
Lasa nasul mai jos.
Te rog sa ma contrazici daca am gresit ceva in ceea ce am zis.
papa

Da id-ul tau te rog si vb acolo

Tare mi-as dori sa te vad parinte in vremurile de azi. Sa vad cum ai reactiona cand copilul tau ar spune despre tine ca esti prost. Normal ca daca ai aceeasi atitudine si cand incerci sa le spui ce nu-ti convine, nu te asculta. Asa ca, ciocu' mai mic daca vrei sa ai o discutie decenta cu ei. Ca nu noi iti putem rezolva problemele.
PS: Dupa modul de exprimare si dupa ceea ce ai afirmat (tu, nu eu!) nu pot sa spun decat ca e adevarat ca ce se naste din pisica, soareci mananca.

Incearca sa fii prietena cu mama ta sa discuti deschis cu ea si sa ii spui tot ceea ce te doare.Prietena cea mai buna intotdeauna e mama care te poate intelege si ajuta atunci cand ai probleme

Tipa si urla pana te baga in seama, dupa ce le-ai captat atentia spune-le ca te simti singura bla bla... daca nu merge nici asa distruge lucrul la care tin ei cel mai mult...in cazul tau sparge geamurile de la masina. si in felul acesta, de frica o sa vina ei la tine sa vorbiti

Poti vb cu mine si asa ma plicti

Pune-te in genunchi

"Vai (si-amar)de parintii care n-asculta de copii!" Parerea mea este sa nu mai vorbesti cu nimeni, ci sa treci direct la fapte, -dupa cum pretinzi ca esti in stare-, pentru a repara greseala parintilor tai care nu te-au facut marinar atunci cand se putea!

Cel mai bine ar fi sa recurgi la rugaciune. Citeste rugaciuni si incearca sa la intelegi, sa patrunzi in cuvintele pline de intelepciune. Cred ca acesta este cel mai eficient mijloc sa te impaci cu parintii. Iti garantez pe propria experienta! Incearca!

Daca iti doresti comunicare cu parintii, roaga-i sa iti acorde niste minute in momentul asta tu fa un discurs atinge probleme problematice cum ai vrea sa fii tratata si sensibilizeaza-i foloseste arta oratorica aduica sa le fie mila ca te-au fc sa te simti prost vb din inima crede in cele ce spui, incearca sa petreci si timp cu ei, fii activa si cu prietenii zile la cei apropiati ce probleme ai astfel vei alunga singuratate. sper sa se rezolve. pupici

Cati ani ai?

Părinţii tăi sunt cei care ar trebui să ştie ce e mai bine pentru tine. Spune-le pe un ton liniştit că ai nevoie de nişte bani. Dacă te refuză, folosind aceeaşi scuză, încearcă să le explici că ai şi tu nevoile tale fiziologice şi sociale. E foarte important să le explici că bunica ta nu te prea înţelege, şi nu acceptă că eşti o adolescentă. Vorebeşte-le despre nevoia de spijin psihic pe care ei, din spusele tale, nu ţi-o oferă, de faptul că pentru a fii bună la învătătură ai nevoie de laude dar şi dojenire. Spune-le că ai nevoie de ei. Cu bunica, vorbeşte cât se poate de deschis că ai dori să te simţi mai în largul tău, că doreşti să ai spaţiul necesar dezvoltării tale. Căt despre prietena ta, spune-i că ai mare nevoie de sprijin, şi, dacă tot nu ţi-l oferă cu adevărat, şi nu te înţelege deloc, renunţă la prietenie. Prietenii ţi-l alegi tu, familia ţi-o dă Đumnezeu. Manuela.