Am si eu nevoie de ajutorul vostru..Ma gandeam cand ma voi duce sa ma spovedesc credeti ca e bine sa ii spun:ca tipa la mine mama,ma face in toate felurile,ii e scarba de mine, vrea sa plec de acasa cu bagaje cu tot unde vreau eu, sa ii spun ca mama si fratele meu sunt ipocriti si falsi.Fac bine ca ii spun? voi ce spuneti:sa ii spun sau nu? ..sa fiu sincera e mai bine sa ma descarc ca sa ma vindec de boala asta sufleteasca pe care o am... sper doar sa nu pic eu prost in ochii lui.ce sfaturi mi-ati da?
O poti face nu este o idee rea deloc, te va ajuta intr-un fel! Numai bine iti doresc si putere sa treci peste
Răspunde
Răspunde 
Ordonare:
După relevanţă
RăspundeEu cred ca nu prea am nevoie de un psiholog daca eu am o boala sufleteasca.dar multumesc mult:*
Consilierul şcolar poate fi apelat atunci când copilul are probleme acasă şi nu găseşte suportul familial necesar pentru a le rezolva. În acest fel, atât consilierul, cât şi copiii, pot afla mai uşor care sunt problemele cu care acestia se confrunta, care este cea mai eficientă metodă de comunicare cu aceştia şi pot identifica împreună posibilele soluţii.Ai grija de sufletul tau!
Tu fata, gandeste putin.
Mergi la o zdreamta sa-i povestesti tu ce se intampla la tine in casa?!
Ce crezi tu ca poate face popa daca afla toate astea?!
Iti spun eu, nimic nu va putea face.
Veziti de treaba ta si nu merge la nici o ''spovedanie'' cu ce e mai presus popa ala decat tine?
Cu nimic cu absolut nimic.
Prin el crezi tu ca poti ajunge la Dumnezeu, hmm, probabil dar ma indoiesc.
Tu personal incearca sa vorbesti cu Dumnezeu.
Spune-i ce ai dori sa se intaple, roagal sa-i schimbe pe ai tai roagal sa-ti schimbe viata.
Nu vezi toti preoti se imbogatesc de ep urma prostilor care merg cica in biserica sa se roage, dar ei cand colo merg acolo ca nu au ce face acasa (babele), merg acolo sa piarda timpul, si sa barfeasca.
Iesind din biserica 2 vorbe schimbate cu un om sau chiar 2 ganduri si au iesit mai pacatoase decat au intrat.
Ca sa fi credincios nu e musai sa mergi la biserica sa lingi icoane si sa tot pupi ce-ti da popa si sa tot stai in genunchi pe acolo si sa ***.
E suficient sa ai un discurs, in gand, sau cu voce tare daca-ti face placere cu Domnul.
Spune-i tot ce crezi tu Lui, tot ce ai vrea sa se schimbe.
Dar spune-i-o SINCER!
Oricum degeaba mergi si te rogi si din alea din alea oricum pe Dumnezeu nu-l intere asa mult astea ci ceea ce gandesti tu cu adevarat si ceea ce simti.
El asta priveste la un om, caracterul sau felul sau de a fi.
De exemplu Tu faci o fapta buna, in gandul tau Da ba da acum sa astept sa ma rasplateasca Dumnezeu. pff degeaba.
Un alt exemplu contrar ar fi, Mergand pe strada vezi un lucru de care ti se face mila, un om mai necajit un om suferind de ceva atunci simti o senzatie de neputinta, neputinta de al ajuta si simti ca suferi.
Cu toate c anul ai facut nimic, Dumnezeu stie ce ai simtit si ce ai fi facut daca ai fi putut.
Dumnezeu sa fie cu tine!
Doamne ajuta!
Prietene ai scris mult, prost si fara rost...ea avea nevoie de o persoana REALA si de incredere in fata careia sa se descarce sufleteste.Preotul este parintele spiritual chiar daca spui tu ca face averi pe spinarea noastra aia e, intelg dar in anumite circumstante un preot te poate ajuta, si te simti impacat tu in sinea ta cand stii ca ai facut acest lucru(spovedania)ca pana la urma urmii nu o faci pentru popa, o faci pentru linistea ta sufleteasca intelgi? Iar in cazul persoanei care a postat intrebarea ii prindea foarte bine.Pentru ca a simtit ca nu poate avea incredere sa isi spuna oful in afara de un preot, deoarece de foarte multe ori si prietenii se dovedesc a fi cu tot altcevat prieteni! Ciao
Aici sincer nu inteleg dorinta ta de a impartasii acest lucru cu un preot. Adica vrei sa ii spui dar ti-e frica sa nu 'pici prost' in ochii lui?! cum vine asta....nu uita ca, chiar daca te duci si ii spui toate acestea probabil ca ti se vor aminti cele 10 porunci cu accent pe aceea cu respecta pe mama si pe tatal tau (parca asa era ) si o sa iti zica ca pacatele iti sunt 'iertate' dar in urmatoarea zii problemele vor fi tot acolo. De ce nu incerci rezolvarea problemelor/conflictelor familiare. Imi inchipui ca dupa modul de exprimare esti adolescenta o varsta care chiar e dificila pentru ambele parti. Incearca o discutie deschisa cu persoanele in cauza sau apeleaza la un psiholog care sigur te-ar putea ajuta si nu ar fi doar o persoana care sa te asculte si apoi sa urle Neeext....eu am apelat la terapie pe scurta durata din pacate si crede-ma ca e mai placut decat ai crede. Mult succes.
Eu nu sunt de aceeasi parere cu tine dar iti multumesc pentru sfat:*
Eu as zice sa ii zici deoarece parintele intr-un fel sau altu' el te poate ajuta... poti si sa ii ceri parerea.:X Funda?
.:***
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
