Am si eu o intrebare dar din motive personale o voi posta sub anonimat.pentru ca am vazut destul de multe persoane cu bun simt aici dornice sa ofere un sfat va intreb si eu ce a-ti face in situatia mea? sunt casatorita de 4 ani ne-am luat din dragoste a fost frumos la inceput dar acum totul a devenit un calvar, mereu ma jigneste in ultimul hal ca sunt idioata, proasta ca nu sunt buna de nimic ma trateaza ca pe un nimeni, imi vb f urat. mereu plang niciodata nu este dispus sa comunicam sa luamm decizii impreuna, vreau sa fug, sa scap nu il mai suport dar nu am unde sa ma duc ...stau cu el pentru ca avem si un copilas si nu stiu unde sa plec sa scap sunt tare nefericita, eu sunt f pedanta curata draguta asta spune lumea din jur nu spun eu, dar el este opusul meu este dezordonat badaran, nu se mai ingrijeste stau cu dusmanul in casa traiesc un calvar, eu nu mai am paste si craciun si in general ma jigneste foarte urat, nu as putea reproduce aici.sa nu ma judecati ca e usor de judecat...niciodata nu mi-am imaginat ca o sa ajung asa.eu am plecat de acasa la varsta de 18 ani pentru ca am vrut o viata mai buna .nu am vrut sa stau la sat pentru ca nu imi placea vroiam sa realizez ceva inainte aveam un servici, locuiam singura aveam banii mei si liniste sufleteasca dar acum sunt dependenta de el pentru ca eu am stat acasa cu copilul si nu a avut cine sa ma ajute, mereu imi spune ca el ma tine pe mine si eu nu am nici un cuvant de spus.am ajuns sa-l urasc. .nu stiu ce sa mai fac dar nu am pe nimeni sa ma ajute...am scris asta ca sa vada si altii si sa aprecieze ceia ce au sau care urmeaza sa se casatoreasca sa deschida bine ochii.nu stiu ce sa ma fac sunt tare nefericita nu stiu cat o sa mai pot rezista nici situatia financiara nu e prea roz locuim cu chirie si e f greu...prieteni nu am de cand cu el sufar si nu am cui spune. daca cineva o sa ramana impresionat/a de aceasta trista poveste poate o sa vrea sa imi spuna o vb buna... poate o sa vb si pe mess!

Din pacate, ai probleme serioase cu acest om care nu te merita. Eu cred ca esti destul de puternica sa iei viata ta si a copilului tau in maini si sa o iei de la capat. Mult succes!

Daca nu e "sony" sau impotent, aproape sigur are pe alta! Daca bebe are sub 2, 5 ani, deci nu are memoria formatatata, ar trebui sa iei foarte in serios varianta divortului, altfel sit se va agrava, bebe creste si aude, vede si simte, si ii veti face FF mult rau! Cauta un consilier familial/femeie, si discuta si cu ea! Eventual cauta si un loc de munca adecvat, la vreo patroana cu mult suflet - intereseaza-te! Sau apeleaza si la presa locala! Maitreci si pe la Biserica si roaga-te sa-i vina minte ala cap! - incearca sa-i spui ca ar fi pacat sa va despartiti, si cane copilul va creste si va avea rezultate, va vrea sa fie cu el, dar tu vei fi cu altul deja, poate, k in filme..., etc... Daca nu si nu, cauta un barbat care sa te aprecieze si merite si ia-l! SUCCES!

Citind si ce a scris cribus, cred ca e foarte Util sa ReAmintesc ca nu are voie sa bata sotia! Plus ca s-a Legiferat si la noi Violul Intraconjugal! Nu vrei, nu vrei, e Dreptul Tau! Daca e violent, pleci din fata lui - eventual si inregistrezi Audio - ca sa nu se prinda! - cu telef mobil, sa ai proba, si te duci si suni la 112! Fara pardon!

Eu am ramas foarte impresionata de povestea ta... poate de aceea nici nu prea vreau sa ma marit, de frica neprevazutului, pentru ca niciodata nu stii ce se ascunde in omul pe care il iubesti, sau ce intervine si il schimba intr-un fel atat de groaznic. Imi pare rau pentru clipele de cosmar pe care ti le "ofera" si pentru ca acel copil traieste intr-un mediu atat de "toxic". Parerea mea? Incearca sa discuti cu el, la modul cel mai serios, eventual, convinge-l sa faceti terapie de cuplu. Eu nu sunt pentru divort decat daca el are o amanta. Afla acest lucru, apoi, daca el nu se schimba, macar pentru copilasul vostru, iti faci bagajul si pleci la parintii tai sau unde poti fi ajutata.
Nu se merita sa traiesti cu un asemenea om care nu te respecta, te jigneste si nu este constient de valoarea ta ca mama si sotie. Mi-ar placea sa vorbim pe mess. Am sa iti las id-ul meu in privat.

Acum am vazut ca esti cu anonim, lasa-mi tu id-ul.

Ai facut o mare greseala pe care o fac multe fete din ziua de azi. Se arunca in valurile vietii fara sa se ganseasca putin inainte. Eu pana acum am dat mereu sfatul ca femeile inainte de a face acest pas sa se gandeasca dar nu sunt ascultat aproape niciodata si mi se arunca in fata "ce stii tu, il iubesc".
In general femeile patimesc cel mai rau pentru ca prin maternitate pierd de multe ori locul de munca si de aici incepe calvarul. Eu totdeauna le sfatuiesc pe fete sa-si faca mai intii studiile si o cariera sa fie independente de sotii care in orice clipa pot renunta la ceea ce au in favoarea unei alte aventuri. Si atunci ce faci?
Problema ta este destul de dificila pentru ca nu ai niste alternative, nu ai unde merge. Nu ai un loc de munca, nu ai o casa a ta si in acest caz toate se blocheaza. Singurii in acest caz sunt parintii care ar putea sa te ajute cit de cit dar... ei sunt la tara...
Sa na mai gandim poate din mai multe idei sa apara una care sa te poata scoate din incurcatura in care esti.

Buna! Eu sper ca tu sa incerci sa fii tare, sa te gandesti ca poate lucrurile se vor schimba! Daca situatia nu se schimba eu zic sa te desparti, macar temporar, de sotul tau pentru ca acesta sa vada CE FEMEIE MINUNATA esti! Si sa-si dea seama ca te-ar putea pierde pentru totdeauna! Mereu trebuie sa existe speranta de MAI BINE! Incearca sa vorbesti cu el, sa-i spui ca nu mai rezisti, poate totusi va intelege! Poate isi va da seama ce femeie speciala are alaturi, cum nu toata lumea are! Eu sper ca vei reusi! Ai toata aprecierea mea ca ai avut curajul sa ne spui ce te doare! Bafta pe mai departe!

Presupun ca, intre timp a intervenit ceva "dur" in relatia voastra: s-a schimbat locul de munca, anturajul, prietenii, a inceput sa consume alcool, a aparut o alta persoana care te oncureaza, etc. Dar la fel poate fi si obosit, sa-i fie povara copilul, sa fie stresat, obosit etc. Situatia exacta o stiti voi.
Problema este sa nu se mai mentina aceasta stare!
Trebuie sa luati o decizie, in comun, asezandu-va si discuand.
Daca nu merge: puneti pe o coala de hartie, pe o parte problemele ce le considerati de rezolvat, iar pe celalalta parte modul cum vedeti rezolvarea!
Cand amandoi v-ati scris pe hartie ce va framanta si ce solutie intrevedeti, schimbati hartiile intre voi si studiati cu mare atentie ce a scris celalalt!
Acesta va fi primul pas pentru redresare!
Daca refuza, n-ai altceva de facut: ii dai un termen de o luna pentru rezolvare si ii pui in vedere divortul! Asta in fata parintilor lui si eventual in fata unor cunostinte bune, prieteni, care sunt apoi dispusi sa-ti vina mertori la divort!

DACA AM STII DINAINTE CE N-I SE VA INTAMPLA AR FI BINE NU AM MAI SUFERII...DE CE SA FI JUDECATA? TREBUIE SA FI TARE, INCEARCA SA VB CU EL DESCHIS, AM TRECUT PRIN ASTA DAR PE MINE MA SI BATEA AM INCERCAT SA VB CU EL DAR NU AM REZOLVAT NIMIC...SI NE-AM DESPARTIT NU A FOST USOR CU UN COPIL IN CHIRIE, GRADI LA LUCRU DAR AVEAM LINISTE SUFLETEASCA... DACA VREI TRIMITE-MI MES AJ CU ADRESA TA DE MESS...INCA O DATA FI TARE!

Lasa-mi id-ul tau de pe mess si putem vorbi acolo mai multe! Niciodata nu se stie cum un om poate ajuta alt om si cum cazul tau m-a impresionat mult, poate vreodata te pentru ajuta cu ceva.

In primul rand iti trebuie putere sa treci peste ce spune si ce face! nu mai lua in seama ce spune! ar fi cazul sa il iei cand e el mai linistit si sa vorbesti cu el, despre o schimbare sau daca nu despre divort! nu merita sa fii nefericita din cauza unui barbat! si nu in ultimul rand trebuie sa te gandesti la copil pentru ca el va avea cel mai mult de suferit! i'ati inima in dinti si fa ce trebuie! bafta

...primul pas...cauta-ti un servici,
...pasul 2... du copilul la cresa, sau gradinita cu program prelungit,
...pasul 3... DIVORTEAZA...nu se merita sa stai cu un asemenea om, care nu-ti aduce nici o bucurie, nu-l ameninta cu divortul, baga-l si gata, nu te mai injosii, sigur vei intalni pe altcineva care te va aprecia.
Viata poate fi atat de frumoasa...depinde din ce unghi o privesti...BAFTA si CURAJ...

DESPRE ACEST SUBIECT POTI VB CU MINE ORE IN SIR INTRA PE.mileaioana73

...nu te judec pentru ceea ce ai facut... dar te sfatuiesc daca parintii tai mai traiesc fugi la ei si cerele iertare...
...sunt singurii care te vor ajuta...asa is toti barbatii la inceput te pupa in fund si apoi te baga de unde ai iesit...
...nu spera ca toate astea se vor schimba...pentru ca te-ai minti singura...pacat ca aveti un copil ii va fi greu sa inteleaga acum situatia dar cand va creste mare va intelege...
...esti tanara...nu ai nevoie de un barbat alaturi... daca ai puterea si esti tare poti invinge orice singura. poti creste copilul singura...
... ia-ti copilul nu il lasa pe mana lui si lasa-l drecului singur... daca tine la u cu adevarat te v-a cauta... dar daca te vei impaca cu el...va fi la fel...
...NU SPERA ...DESCHIDE OCHII... POATE DOAR O MINUNE VA FACE CA SA FIE CA INAINTE...DESI AI PUTINE SANSE...
...SI NU DISPERA CA NU AI DE CE... LUPTA PENTRU COPIL DACA NU O FACI PENTRU TINE OFERAI UN TRAI MAI BUN O VIATA MAI FRUMOASA... E TOT CEEA CE ITI POT SPUNE

Clar ca nu esti multumita de mariajul tau! Relatia are nevoie de un soc! Fie isi revine, fie va continuati viata fiecare cu drumul sau! Inca nu e timpul pierdut. E mai greu cu un copil, dar gasesti tu o solutie. Trebuie sa mai fie cineva care sa te sustina. Poate rutina si probleme zilnice si-au spus cuvantul... Ia-ti o vacanta... mergi la parintii tai... Cum ai spus si tu... poti mai bine de atat! Succes!

Eu zic ca cel mai bine ar fi sa-ti gasesti un servici ca sa nu mai traiesti din banii lui, iar copilul sa-l duci la cresa... pentru ca au crescut multi copii acolo
cresa o platesti din banii tai... ca sa nu-ti strige
si incearca sa nu-i mai ceri bani pentru nimic... la un moment dat o sa-si dea seama singur... sunt multe cazuri ca tine... dar multi jignesc cand consuma alcool. totusi cauta-ti de lucru si fi mai autoritara. orice s-ar intampla si ce ti-ar zice chiar de ar fi sa vrea sa se desparta de tine, nu-i va fi bine singur si nici alta nu va sta cu el daca face asa. incearca sa te descurci singura... multe femei sunt singure si si-au crescut chiar mai multi copii singure... asa ca nu te speria...

Sincer atunci cand nu functioneaza ceva nu are rost sa te lupti pentru ca orice si ori cat ai face nicidata nu va fi suficient.acu dac a coplilul are 3 anisori il poti da la cresa sau ceva ca un fel de gradinita cu program prelungit. si dac esti hotarata iti cauti o chirie si te muti cu copilul. un loc de munca si pentru voi 2 cred ca e suficient. stand alaturi de sotul tau te vei distruge sin plus va veti distruge si copilul cu certurile voastre. la inceput ar fi greu pe urma totul va fi mult mai bine. sincer eu asa gandesc acu dac ti se pare o idee buna o iei in seama dac nu nu.

Buna,
Am citit mesajul tau si cererea de ajutor... M-a impresionat sa stii, dar nu cred ca acest lucru te va ajuta foarte mult...
Au fost date multe sfaturi utile, vad ca majoritatea te sfatuiesc sa iti iei viata in propriile maini... Si ca acel om (daca de poate numi asa) nu te merita si nici tu nu meriti ceea ce ti se intampla... Adresa mea de e-mail este: daniela.constantin@gmail.com. Imi poti scrie... poate vom reusi sa gasim impreuna solutii pentru tine...
Sunt alaturi de tine...
Daniela

Citind aceste raspunsuri ale voastre pentru mine imi dau lacrimile. ma bucur ca mi-amm descarcat putin sufletul aici si ca ma intelegeti. ce am scris mai sus este nimic pe langa ce mi se intampla nu as putea sa insir aici toate problemele si toata viata mea.eu din pacate am mai avut inainte o casnicie esuata cam la fel de rea ca si asta cu mici deosebiri respectivul primul ma batea doar atunci cand bea, era f violent pe atunci ganditi-va ca eram un copil aveam doar 18 ani.si cum spuneam 5 ani mi i-am distrus alaturi de el (motivul cand nu bea era un om bun cu simtul umorului ma respecta si ma iubea )dar pe de alta parte era cel mai groaznic atunci cand bea ...am rezistat pana nu amm mai putut scaparea mea a fost o fata care ma ajutat am plecat la ea .am stat la ea un timp apoi cu ajutorul ei mi-am luat o chirie si mi-am gasit un servici.am si divortat.au urmat cativa ani de liniste fericire .eram in sarsit libera si linistita nu imi venea sa cred .eram alt om imi revenisem dar ceva parca lipsea imi doream o familie si sa ma asez la casa mea. l-am intalnit pe actualul(ce ma atras la el a fost faptul ca nu consuma alcool (f important pentru mine)nu injura era calm, calculat! asta mi-a dat incredere am crezut ca este barbatul pe care ma pot baza. el tocmai divortase dupa o casnicie de 13 ani, motivul l-a parasit ea plecant afara cu prietenul lui! el s-a mutat la mine a fost bine frumos ...tot ce vrei. dar totul s-a schimbat de cand a venit pe lume copilul nostru. a devenit rece nervos, irascibil ...si eu parca nu mai existam in schimb avea ochi numai pentru copil. el in casnicia pe care a avut-o si-a dorit enorm un copil dar cica ea nu putea sa il ofere.isi dorea cu disperare o fetita .am nascut o fetita care ai seamana leit...am crescuto singura fara nici un ajutor din partea socrilor desi acestia locuiau f aproape de noi nu au stat cu fata mea nici o ora.ai mei sunt la 800km distanta si ne-au ajutat mult atunci cand mergeam la ei! am vrut de multe ori sa plec la ai mei macar sa-i dau o lectie, sunt sigura ca va veni dupa noi si nu cred ca se v-a schimba.nu stiu cat voi mai putea rezista asa...sunt constienta ca merit ceva mai bun sau meritam sau poate ca nu daca asta am primit.casnicia este un loz in plic nu ai de unde sa stii ce te asteapta! atat de mult imi doresc sa fiu apreciata pentru ca sunt o mama model si o gospodina desavarsita, exagerat de curata si devotata\\! multa lume mi-a spus ca poate are pe alta de face asa eu nu cred dar cine stie? cert este ca m-am saturat de toate jignirile lui si de felul cum ma injoseste! poate ca m-am obisnuit pe undeva cu astea chiar daca nu imi place dar nu am ce face! ar mai fi multe de spus dar ma opresc aici nu vreau sa plictisesc oricum puteti trage o concluzie. a...si ma ingrasasem putin si imi spunea ca sunt balenam-am apucat sa tin dieta am slabit intr-o saptamana la loc cum am fost dar el nu vede e orb...stiu ca nu ma merita si nu ma vad stand toata viata langa el in asa fel.am 30 ani! va multumesc din suflet pentru intelegere. eu nu am prieteni nu am pe nimeni doar prieteni virtuali.parintii si fratii locuiesc in alt capat de tara! va doresc tuturor numai bine si sarbatori fericite!