Am tot văzut pe aici că mamele singure sunt criticate şi puse la zid. Eu sunt una din ele şi cunosc multe altele ca mine. Dacă nu doreşti o relație cu o astfel de femeie o eviți. Eu dacă nu vreau o relație cu un băiat blond sau mai scund îl evit. Fiecare alege cum vrea să îşi trăiască viața. Nu caut un sponsor pentru copilul meu. Copilul meu nu are nevoie neaparat de un tată. Când am hotărât că o să îl păstrez mi-am asumat că o să îl cresc singură. Dacă cineva o să mă accepte aşa cum sunt e bine, dacă nu, iar e bine. Între copil şi partener nu trebuie să existe neapărat o relație de tată vitreg-copil, poate să existe şi o relație de prietenie strânsă. Nu îmi e ruşine că sunt mamă singură. Pe mine copilul pe care îl am m-a ajutat mult să trec peste complexe, peste gândurile care m-au măcinat ani. Pe mine copilul m-a făcut să iubesc viața. Voi ce părere aveți? Dar de tații singuri? Orice critică e bine venită, că doar la datul cu gura şi arătatul cu degetul suntem campioni.

De acord cu tine daca nu o vrei o eviti, de ce sa cresc copilul altuia? eu unu nu as creste copilul altuia, eu unu nu as sta cu o mama singura multe cauta un prost care sa le intretina si pe ele si pe copil, da sunt prosti care accepta asta doar pentru un vagin, trist

Nu trebuie sa dramatizezi.
Nu ai nevoie de un partener pentru a fii fericita sau implinita.
Aici nu ma refer neaparat la tine, de exemplu eu sa ajung la o varsta si sa nu-mi fi gasit o partenera "pe gustul meu" iau in calcul posibilitatea de a adopta un copil, asta este, nu ai nevoie de un partener/partenera pentru a te simtii implini/implinita.

Daca vei intalni un tip care sa te accepte asa cum esti, cu tot cu copil e bine, mai greu dar probabil il vei intalni cu putin noroc, acum desigur e posibil sa aiba si el un copil, dar cel putin incearca sa nu-ti bati joc de el. Aici ma refer sa nu ajungi la un moment sa te desparti de el si sa incerci o relatie cu tatal biologic ca deh, se mai intampla ca dupa un timp cand deja copilul are o varsta, cand greul a trecut, respectivii sa se trezeasca cu instinct patern, si astfel intra cu forta in viata copilului si strica cam tot, iar daca tu ii acorzi sansa poti avea surpriza sa fii parasita si a-2-a oara de el si sa-l pierzi definitiv si pe cel care te-a acceptat asa cum esti astfel batandu-ti joc de el.

Nu vad de ce ar critica cineva o mama singura, fiecare isi traieste viata cum considera ca este mai bine pentru el. Oricum este mai bine sa fii mama singura decat casatorita cu nenerocit.

Faza este unii sunt cu minte prea inapoiata. Asa era si inainte. (sau ceva de genu). Daca te **** nu stiu unde cu nu stiu cine si ramaneai insarcinata, nu se mai uita nimeni la tine. Acum... e intr-un fel un motiv sa radem de cei care sunt virgini la 19 ani. Sau care nu au avut deloc relatii pana la varsta aia.

A fi mama singura, nu e un lucru tocmai rau dar nici bun. Nu vreau sa jignesc sau ceva dar genul ala de persoane ar trebui sa fie mai atente atunci cand isi aleg cu cine sa faca un copil. Atunci cand vine vorba de relatii, se mai intampla si e chiar ok sa faci o greseala, dar cand vine vorba de nunta si mai ales de un copil, ar trebui sa aiba foarte mare grija. Dar ma rog. suntem oameni si gresim.

Eu daca as fi mai mare si singur, nu as putea sa accept o astfel de femeie. Nu as avea o parere proasta despre ea sau sa o privesc cu un ochi rau. As accepta sa fim doar prieteni, atat. Cand vine vorba de o relatie... nu, sincer nu. Ma poti judeca, insa chiar NU POT! Gandul ala ca s-a casatorit si ca s-a daruit altui baiat + ca deja au un copil... Nu. Bine, acum nu am nimic cu copilul. Daca ar fi ceva mai mare l-as privi ca si cum mi-ar fi un prieten si daca e, as putea sa-l ajut cu orice pot eu. Chiar pe viitor as vrea sa lucrez la ceva cu copii, deci. ar fi o placere. Insa nu orice copii. Doar adolescenti.

Ai vazut pe dracu in patru, asta ai vazut. CHiar te rog foarte frumos sa imi arati o intrebare (care nu e a ta ) in care o mama singura e criticata. Desigur ca nu o sa imi tin respiratia pana ai sa imi raspunzi pentru ca asa ceva nu se v/a petrece. "Copilul meu nu are nevoie neaparat de un tată." Pff, ce pot sa spun. Se vede ca esti doar o hahalera narcisista care nu se gandeste la copilul ei, pentru ca nu puteai sa spui cretinatate mai mare de atat. Desigur, spune ca sunt un frustrat in fata pc/ului si tot ce vrei tu sa spui ca sa dormi diseara mai bine, dar iti zic cu mana pe inima, am vazut mii, MII de posturi si intrebari retardate dar cred ca ce ai spus tu cu "Copilul meu nu are nevoie neaparat de un tată.", le intrece pe toate.

L-ai bucurat pe Dumnezeu cand ai hotarat sa iti pastrezi copilul si asta e foarte bine.

O sa gasesti si un barbat cu care sa te mariti si poate sa mai faceti un copil.

Sanatate multa tie si copilului tau si bravo tie pentru ca iti iubesti copilul.