E un subiect foarte sensibil. Depinde foarte mult de conjunctura, depinde de persoanele implicate, depinde de multe. Eu spre exemplu nu as divorta din cea mai mica cearta, dar orice om are limite si uneori intr-un cuplu, cei doi ajung sa nu se mai suporte, se cearta tot timpul. Desigur, si atunci se mai poate face ceva, terapie de cuplu, sunt sigur ca exista intotdeauna alta solutie decat divortul, dar cu toate astea, se intampla din ce in ce mai frecvent ca oamenii sa divorteze. E atat de trist totusi, cand te gandesti ca la slujba de Cununie cei doi se unesc pentru totdeauna, ca sa devina un singur trup, iar dupa cativa ani ajung sa se desparta. Si cu inselatul e o problema complexa. De ce te-a inselat? De ce ai inselat-o? In afara de cazurile in care el sau ea pur si simplu nu se pot controla, trebuie sa existe o cauza mai profunda. Daca barbatul e un betiv care o bate, ea va cauta tandretea pe care el nu i-o mai ofera, in alta parte. La fel, daca ea il respinge si se cearta cu el toata ziua, barbatul va cauta alta femeie care sa-i ofere imbratisarea iubitoare dupa care tanjeste. Divortul dupa parerea mea, apare atunci cand te simti singur intr-o casnicie. De regula atunci cand intr-o relatie de doi, simti ca esti singur, lucrurile nu se indreapta intr-o directie buna. O casnicie merita lupta pentru a fi salvata, dar uneori lupta e pierduta deja.
Baza societăţii este familia, dacă familia este instabilă şi societatea va fi instabilă, bolnavă.
Nu vorbim de excepţiile care sunt motivate temeinic ci de acele legături ( căsătorii ) care se fac din orice alt motiv numai din dragoste nu şi care la prima adiere hop-ţop la divorţ.
Când trăia bunica avea pe perete nişte lucruri cusute manual, iar pe unul dintre acestea era brodat în germană : " Ein mann, ein Gott! ", adică : un bărbat, un Dumnezeu.
Cred că de fapt aici se află secretul unei bune căsnicii cu toate că pare o idee perimată, care nu mai are relevanţă în faţa unei căsnicii moderne strălucitoare pe dinafară dar, din păcate, atât de putredă pe dinăuntru.