Ati trecut vreodata peste cuvantul parintilor? Care a fost motivul?

Destul de putin si de rar. Fiindca mama a fost destul de relaxata in educatia mea, iar eu am fost destul de cuminte. Insa n-am mintit niciodata privind locul unde ma duc fiindca mereu m-am gandit ca poate interveni ceva neplacut si as vrea sa stie unde ma gaseste.

In mare, mama a fost tot timpul impotriva a ceea ce imi doream eu, pe urma isi schimba parerea, pentru ca am o putere mare de convingere

Nu prea mi-au interzis ce sa fac, acum nu-mi aduc aminte nimic.

Da, Am trecut peste cuvantul parintilor cand a fost vorba de viitorul meu/adica in ce ma privea eu am decis pana unde ajung in relatia mea cu cel care avea sa imi devina sot/dar in rest nu am iesit din cuvantul parintilor...

Da, chiar de multe ori...Motive diverse. Ei au alta mentalitate si suntem destul de diferiti.

Da, mi-am facut de cap, de multe ori. Ei imi spuneau una, eu faceam alta. Ulterior, dupa multi ani am aflat de la mama: ea stia "miscarile" mele si m-a lasat sa ma simt independent...
Deci eu ma prefaceam ca fac dupa placul lor, iar ei s-au facut ca nu observa.

La mine asta e o legenu suport sa mi se ordone ceva ...si incapatanarea mea ma face sa obtin multe lucruri materialeDar cel mai mult am trecut peste cuvantul lor cand nau fost de acord cu relatia cu prietenul meu...

De multe ori... din diferite motive

Intotdeauna
Si cred ca toata viata o sa fac ce-mi interzic ei, ca doar nu sunt catelusul lor sa ascult de `ordinele ` lor.
Motivul a fost ca sunt libera sa fac ce-mi doresc!

Bineinteles! din cauza prietenului...

Iai da
evident, pentru un baiat

Bravo Bula, daca ar fi sa dau un raspuns as folosi exact aceleasi cuvinte, asa ca nu are rost un post identic.
Pt. Marrie : A face tot ce-ti doresti nu inseamna sa faci exact inversul a ce spun altii, doar de dragul de a fi enervanta.

Da. Love.

Da, din diverse motive, uneori ca sa pot sta pe afara, mai mult decat ma lasau ei.sa merg in diferite locuri, unde ei intial nu m-ar fi lasat, pentru prietene, diferiti tipi. oricum cred ca si ei isi dadeau seama de ce faceau. dar totusi ma lasau in pace.

Da, de multe ori, deoarece fac multe greseli atunci cand spun ceva.

Da...chiar de multe ori...in general ii minteam ca ma duc undeva si ma duceam alt undeva dar sincera sa fiu nu am remuscari si daca e cazul chiar o sa continui...la varsta mea mi se pare normal(vreau sa beneficiez de mai multa libertate)... eu cred ca nu e nici o tragedie nu?

Prea putine ori, mereu m-au inteles(ma inteleg) si nu am avut motive sa ii mint. Doar merita si ei respect nu? macar atat, sa fim seriosi!