Draga mea, este dureros un divort si pentru parinti dar mai ales pentru copii. Nu ai ce sa faci, este problema lor si daca ei vor sa divorteze, s-o faca. Sigur ca cel mai mult veti suferi voi copiii, dar trebuie sa fiti tari, sa o sprijiniti pe mama voastra si sa ramaneti alaturi de ea. Cel mai bine ar fi sa divorteze cat mai repede ca sa nu mai suferiti voi, mai ales ca aveti de invatat si nu va puteti concentra cu scandaluri si suferinta. Voi copiii nu trebuie sa faceti nimic altceva decat sa fiti respectuosi cu tata si, sa o sprijiniti pe mama, sa fiti alaturi de ea si sa o ajutati in treburile casnice. Are nevoie de voi acum.
Desi ai numai 11ani te felicit pentru modul tau de gandire.Este foarte greu, dar daca vei intelege ca pentru voi, indiferent ce se va intampla, mama ramane mama si tatal, tata. Iubeste-i la fel, sprijina-i cat poti si tine legatura cu amandoi.Cam asta e tot ce poti face, restul e decizia lor si numai a lor!
Iesi din joc... Te inteleg foarte bine, stiu cum e, dar cel mai bine e sa nu te bagi. Singuri, ori cu un ajutor extern trebuie sa clarifice treburile.
Cred ca in primul rand parintii tai trebuie sa urmeze o terapie de cuplu si apoi sa incerce salvarea casniciei, daca nu reusesc e inevitabil divortul...
În aproape toate cuplurile sunt probleme, mai mari sau mai mici, asta este o parere personala, daca stai de vorba cu cei doi inclini sa le dai dreptate la amandoi si parintii mei au avut probleme si sigur ca nu era bine. Trebuie sa existe cineva care sa medieze acest conflict, dar cine se baga in asa ceva? Divortul ar fi o solutie daca acesta este ultimul lucru care trebuie facut.
Lussya daca parinti tai nu se mai pot intelege e nult mai bine sa divorteze odata cu duvortul se vor sfarsi si certurile pe care tu esti nevoita sa le suporti...incearca sa vb cu ei si sa incerce sa nu se mai certe cel putin nu in fata voastra
Buna, sunt Ioana si imi pare bine ca iti da un sfat. Iata-l:daca voi sunteti doi frati ar trebui voi sa-i impacati.Si eu am doua surori mai mari si la noi in casa ar fi putut sa ni se desparta paratinti, dar cu ajutorul nostru se impacau si chiar se intelegeau mai bine ca inainte.Si ca sa-i impacam incepeam sa le povestim de excursiile din familie, ce facusem acolo eu cu surorile cand ei se plimbau doar ei doi pe faleza, iar tata incepea sa zica:,, Aaaaaaaaaaaaaaa, i-auzi ce fac fetele noastre daca le lasam singure!,, si mama continua:,, Pai vezi ca nu trebuie sa divortam ca vor ajunge sa faca ceva si mai rau fara unul dintre noi!,,... Sper ca iti va fi de folos sfatul meu, daca da, uite iti dau id-ul meu:vally_sukara.
Lasa-i sa ia hotararea corecta ai dreptate ai nevoie de ambii parinti insa gandeste`te si la mama ta s`a sacrivicat cativa ani ca sa-ti fie bine tie si fratelui tau insa ai mai crescut un pic si acum poti intelege ca "dragoste cu forta nu se poate"
Pentru tine draga mea, trebuie sa conteze ca ambii parinti va iubesc! Oamenii mari nu se inteleg uneori, dar cea mai mare realizare aparintilor tai sunteti voi:tu, si fratele tau! Si poate, de dragul vostru, vor incerca sa se inteleaga mai bine! Eu cred mult in dorinta asta de a vedea copilul fericit! Si poate, gandul bun nu-i va lasa sa rupa legatura! Voi trebuie sa pastrati legatura cu ambii parinti si curaj mult, viata e grea uneori dar ce frumos e dupa ce trec toate relele!
Buna.
Si eu am astfel de probleme in familie de foarte mult timp si au spus si eu ca vor sa divorteze de mult ori.
Cu toate astea eu un ma frati nici surori nici verisori de gardul intai. Tot ceea ce am sunt parintii mei si cativa prieteni...Insa sa revin la parinti si la problema ta.
Ti-as recomanda sa incerci mereu sa ii impaci [cu atat mai bine daca ai un frate], sau nu stiu sa le faci bucurii sau sa le spui cat de mult suferiti voi doi din cauza lor ca se cearta mereu. De asemenea spune-le ca daca vor sa se certe sa nu o faca de fata cu voi, sa vorbeasca intr-un alt loc unde voi sa nu auziti.
In cazu nefericit in care se poate ajunge la divort, este bine ca il ai pe fratele tau. Cu el sa ramai indiferent. Cand va veni timpul sa alegi pe unul din ei ai grija sa alegi cu cap! Sa te gandesti cine te-a ajutat cel mai mult.
Eu atat am avut de spus. Sper sa nu se ajunga la divort.
Te pup. Pa pa!
Draga mea regret amaraciunea cu care ti-ai spus povestea, incearca sa nu-ti judeci parintii, ci doar sa-i intelegi.mama ta este si ea o fiinta care are dreptul sa aleaga intre a-si petrece viata cu o persoana care o invinovateste de toate esecurile ei, sau a lupta pentru o viata demna alaturi de copii ei.viata voastra nu va fi usoara daca ei decid sa divorteze, dar voi aveti grija sa ca parintii vostri sa ramana prieteni de dragul vostru.sa stii ca este posibil, si orice ar decide ei, dragostea voastra se va imparti ca si [pana acum intre mama si tata.curaj
Eu cred ca ar trebui sa nu mai plangi nu are rost daca ati va curge o lacrima nu va conta deoarece ei vor face tot ce vor ei. Daca ei nu se mai inteleg asta e eu sper sa fi puternica.Nu ar trebui sa mai alegi daca tatal tau nu a stiut sa ati aprecieze iubirea ta si a fratelui tau e problema lui. O sa asi dea seama mai tarziu ca a gresit, dar ma tem ca va fi prea tarziu.Nu a stiut sa aprecieze dragostea mamei tale asta e.Sa alegi cu cine crezi tu dar an situatia asta te~asi sfatui sa alegi cu mama ta.Sa sti ca ati urez fericire si se reuseasca se se ampace parintii tai. Te pup, pa!
Buna lussya si parinti mei sunt la fel se cearta tot timpu si nu imi place deloc asa ca sau gandit sa bage divort... da nu stiu cu care sa raman da mai bine stai linistita ca se impaca ei si o sa se gadeasca si la tine si la fatele tau nu mai plange ca le trece sau cel mai bine ar fi sa vorbesti cu ei separat te pup
Salut, Lussya! Regret că treci prin asfel de probleme la vârsta ta. Cred că ştiu cât de greu poate să fie. Părinţii mei s-au certat ani la rând când eram mică. Zi de zi aveam certuri, bătăi, înjurii din partea tatălui. Pe la 7 ani deja eu cu sora mea eram terorizate şi când auzeam de departe că se apropie tata de casă ne temeam pentru ce va urma. Până la urmă mama, înaite să ajungă în mormânt a luat decizia finală de a divorţa (sora mea care a avea doar 7 ani, i-a spus într-o zi că nu mai rezistă şi pleacă la bunici. ). Dacă la voi în casă nu este vorba de consum prea mare de alcool şi părinţii tăi au puţină şcoală ( au liceu sau facultate, chiar), ar putea să fie îndrumaţi spre consiliere de cuplu. Însă dacă e mai grav ( au loc violenţe şi nici nu au prea multă şcoală) e mai bine să acceptaţi ca ei să se despartă. Vă sugerez să alegeţi să staţi cu părintele care e mai puţin agresiv şi mai responsabil. Însă, vă rog să nu uitaţi că atunci când părinţii se ceartă nu e doar unul singur vinovat. Amândoi au o parte de vină. Dar amândoi vă iubesc mult. Orice s-ar întâmpla sunt părinţii vostri şi ar trebui să vă vizitaţi şi să încercaţi să comunicaţi în continuare. De asemenea, să continuaţi să păstraţi legatura cu rudele, bunicii, verişorii. Nu ştiu dacă te-am ajutat prea mult. Ai grijă de tine şi de fratele tău.
anonim_4396 întreabă: