Am 12 ani, iar parintii mei au divortat pe cand aveam 4 ani.Mama mea nu a vrut sa ma creasca, asa ca am ramas la tatal meu.In tot acest timp nu i-am simtit lipsa mamei mele foarte mult.Desi vorbeam maxim de 3 ori pe an cu ea, nu ma afecta ca nu era langa mine. Dar acum 2 luni am vorbit cu ea pe mess si m-a jignit foarte tare.Am incercat sa nu spun nimic si sa trec peste asta, dar mi-a fost imposibil.Nu dormeam nopti intregi, la scoala nu eram activa ca de obicei, nu ieseam nicaieri in oras...stateam si plangeam in camera mea, uitandu-ma la poze...si plangandu-mi de mila.Pana la urma am realizat ca am viata inainte si ca nu merita sa mi-o stric din cauza ca ea nu ma iubeste. Dar chiar daca inca incerc, nu mi-o pot scoate din cap.Nu mai plang asa mult, dar lipsa ei se face tot mai simtita pe zi ce trece.Nu stiu cum sa scap de imaginea ei. Vreau sa o uit, dar nu stiu cum. Voi ce ma sfatuiti?
Imi pare nespus de rau! . Sincer poate asa a fost mai bine. Nu poti spune ca mama ta nu te iubeste, din contra in adancul inimii ei ea tine la tine deoarece ea tea nascut, ea ti-a dar viata. si e greu si e pacat sa nu iti iubesti copilul pe care Dumnezeu ti la pus in poale. Tu vezi-ti de viata ta inainte ocoleste toate obstacolele acestea grele si vei vedea ca timpul le va rezolva pe toate. Nu mai plange.Pentru ca faptul ca mama ta te-a jignit sau ca te-a lasat indemana tatalui tau si nu tine deloc la tine e pacatul ei ceal mai mare si Dumnezeu va avea grija de tine si de tatal tau. Priveste iainte si tine minte ca tatal tau te iubeste deoarece tea acceptat... Tu poate acum cand citesti asa zici ca nu avea incotro. nu e asa daca tatal tau nu te iubea tea dadea la adotie, bucurate cu tatal tau! Nu incerca sa o uiti pentru ca nu vei putea si iti vei face si mai rau. lasa sa treaca totul...pe zi ce trece te vei indeparta de imaginea ei si Ea va regreta ca tea abandonat! E pacat sa zici ca vrei sa o uiti . Pentru ca totusi e mama ta... dar daca tu asta vrei. Lasa totul sa treaca sau vorbeste cu tatal tau si vei vedea ca totul va fi bine :*.
Succes, in continuare si ai grija in ceea ce faci!
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
1. Poti sa bei si uiti totul 
2. Lasi timpul sa treaca chiar daca ai remuscari pe constiinta 
3. O injuri si tu pe mess si ii zici ca nu e capabila nici sa se comporte ca o mama 
Răspunde
Nu te mai gandi la ea. si gandeste-te ca daca te iubea, statea langa tine. poti sa ii si spui asta, sper sa fii mai bine, o zi buna :*
Mamele, eu consider ca e o poveste foarte trista. Spune-i ce crezi tu despre ce ti-a zis, dar fara sa o jignesti pentru ca ea nu se gandeste ca tu esti fiica ei, si tu trebuie sa te gandesti ca ea ti-a dat viata si ca fara ea tu nu existai.Trb sa ii spui ca nu ti-a pkacut sa te jigneasca.Succes
E extrem de greu sa o uiti pe mama ta... totusi e mama ta oricat de rea si scuza'ma ca'i zic asa." nesimtita" adica ea te'a conceput! Ar fi trebuit sa se gandeasca la consecinte cand a ramas insarcinata cu tine si mai ales la divort caci totusi numai tu o sa ai de suferit
Oricat ai incerca nu poti sa iti uiti mama, deoarece ea este cea care ti-a dat viata si chiar nu pot sa cred ca nu te iubeste.Adica nu imi pot imagina o astfel de persoana, atunci nu s`ar mai numi mama.De ce nu incerci sa gasesti sprijin si dragoste intr-o alta persoana de sex feminin, poate asa vei reusi sa treci mai usor peste respingerea din partea mamei?
Imi pare foarte rau pentru tine!
Ca sa o uiti trebuie sa-ti ocupi timpul cu altceva, sa-ti reincepi activitatea la scoala, sa iesi in oras cu prietenii, la cumparaturi, citeste(carti, reviste sau bancuri ) vb cu multe persoane pentru ca acestea iti "rapesc" timpul...intru-un cuvant incerca sa-ti organizezi timpul asa incat sa nu ai timp sa te gandesti la mama ta!
Strange toate pozele cu ea si tot ce tine de ea, punele intr-o cutie si roaga-l pe tatal tau sa o puna undeva fara sa stii unde o va pune...asa vei uita mai repede si daca o sa o gasesti candva nu o deschide(dar nu incepe sa o cauti la 10 minute dupa ce a ascuns-o). Poti sa-ti rogi o prietena sa vina pe la tine sa doarma...o sa simti un sprijin din partea ei!
Cam atat! Bafta!
Pai in primul rand daca ea nu te'a vrut asta e pierderea eiuh trebuie sa te prefaci ca a murit, sau ca nu a existat niciodata...dar tatal tau ce zice? eu zic sa nu pui la suflet ceea ce zice si sa incerci sa o uiti sa-ti spui in gand''eu nu am mama''asa am facut si eu cu tatal meu ca si ai mei s'au despartit si am ramas cu mama si nici tat nu ma iubea dar la un moment dat am renuntat sa mai umblu eu ca copil dupa el intelegi? lasa timpul sa treaca si iti garantez ca va veni dupa tine...asa a fost si in cazul meu, trebuie sa te gandesti''asta e frate, iubire cu sila nu se poate''sper ca ti'am fost de ajutor
Esti intr-o situatie f grea, si la virsta cind ai mai mare nevoie ca mama sa-ti fie alaturi.Ai putea sa-i povestesti cum te simpti fara de ea,si cum te simpti cind iti vb urit,pentru ca daca intr-adevar nu te-a abandonat din cauza ca nu te-a dorit,ci din alte motive, ea te va sprijinii, si-ti va fi alaturi sau te va lua la ea.Fii cit se poate de explicita cu mama ta, pentru ca nu va putea ramine indiferenta la asemenea poveste cum ne-ai spus-o si noua.Iti doresc tot binele din lume, si pe mama sa te iubeasca si sa fii linga ea!
Unii oameni iubesc mai mult, altii mai putin. Incearca sa te porti cat mai bine cu colegii de scoala, cu tatal si cu alte rude. Regula este sa ajuti cat poti si sa nu batjocoresti. Pretuieste varsta copilariei, cand relatiile sunt mai lipsite de interese, fii un copil pana la 20-25 ani. O sa te plictisesti de relatiile "de munca" si de adunat avere 40 de ani. Si cauta sa nu mai vorbesti de mama, asta e, mai tarziu o sa ii para rau ca sa purtat asa. Poate ca se simte vinovata si vrea sa scape de orice discutie.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
