Am 13 ani si chiar daca poate e prea devreme, am un prieten. Eu locuiesc intr-un sat din apropierea orasului, iar el in oras.Scoala o fac in oras.
El are aceeasi varsta ca si mine. Suntem in aceeasi scoala, dar in cladiri diferite. Cam 15 minute distanta intre cladiri. Chiar daca nu e mare distanta dintre cladiri, ne vedem doar o data pe saptamana, din cauza orarelor care nu coincid.
Cand ne vedem, de obicei merg in calea lui, iar apoi mergem impreuna in statia de unde ia el tramvaiul si stau cu el maxim 10 minute acolo, grabindu-ma apoi sa prind si eu autobuzul.
Deci, pe saptamana imi petrec aprox. 20 de minute alaturi de el. Mi se pare extrem de putin. El a inceput sa imi reproseze ca il tin la departare si ca nu vreau sa il vad, motiv fiind ca nici in weekend nu ies cu el si mereu ma cheama...
Problem este ca mama nu ma lasa sa merg in parc sau in mall(nici cu el, nici cu prietenele mele). Toata ziua numai acasa-scoala si scoala-acasa ..atat, avand in vedere ca am note numai de 9 si 10 (rar 8), o ascult mereu si o ajut la curatenie, ceea ce fac "rau" e doar ca mai ii comentez.
Cum sa o conving sa ma lase sa stau o ora in parc? (Nu neaparat sa stie ca cu prietenul meu)
*va rog nu comentati cu "esti prea mica pentru a avea prieten", si va rog fara misto

Nu este vorba de mistouri aici, chiar esti foarte mica si mama ta are dreptate, sa te protejeze acum, cand tu nu ai habar de pericolele la care te supui din nestiinta.
Pentru moment, este suficient sa va intalniti asa, jumatate de ora pe saptamana, mai ales ca amandoi aveti de invatat pentru examenul de capacitate, care-i cel mai important in viata voastra, la acest moment.
Curand vei ajunge la liceu si atunci este un pic diferit.
Ai rabdare ca nu au intrat zilele in sac.
Vorbesti de efort facut de tine, dar nici el nu se chinuie sa-l faca.
Te poate astepta dupa ore sa te conduca el la autobuz, ca nu-i mare filozofie sa faca si el acest lucru.

Mă rog nu poate nu esti tu prea mică pentru a avea vreun prieten dar, cu siguranță dacă aveți și alt tip de relații, ești prea mică. Iar băiatul dacă va cere de la tine și mai mult decat o prietenie, chiar că o să ajungi departe. Acum depinde de ce fel de băiat ai dat.
Iar când vei ajunge la 16 ani esti deja experimentată.
Nu este mișto ci o realitate dacă înțelegi ideea.
Așa se dublează numărul de mame începând de la 13 ani mai mereu multe fără să vrea or inocente.
Aceasta este o chestie serioasă, părinții tăi nu discută cu tine chestii din acestea?

Chiulesti intr-o zi de la o orã mare brânzã, poti sa minti ca ai ceva treaba acasa o sa te inteleaga profesorii mai ales daca ai note bune, nici nu o sa te treaca absenta. Pe profesori ii prostesti mai usor decât pe mama ta, dacã te ai bine cu ei.

Salut, poti incerca sa vorbesti cu ea, sa ii aduci aceste argumente pe care le-ai spus aici. Fi pregatita sa porti o conversatie serioasa (fara glume, fara sa te strambi, fara sa ridici tonul sau sa faci comentarii ciudate), o conversatie pe parculsul careia sa pastrazi acelasi ton vocal, calm, relaxat. Si fi sigura pe tine, daca tu crezi ca esti pregatita sa ai un prieten, atunci cel mai probabil esti pregatita. Doar ai grija la ceea ce faci, ceea ce doresti si la ceea ce esti pregatita sa renunti pentru acel lucru.

P.S. in conversatia cu mama ta, subiecte precum sexul si sarcina s-ar putea sa apara. Asigurate ca te documentezi pe net despre aceste subiecte si ca stii cum sa te protejezi de posibile pericole.