Am 15 ani si pot spune ca am o problema destul de mare. Cam de jumatate de an ma cert in continuu cu parintii mei. Pur si simplu nu inteleg ca am mai crescut si se poarta cu mine ca si cum as avea 10 ani. Nu ma lasa sa stau ma mult afara, ma suna din 10 in 10 minute, nu. i mai suport. Din cauza asta pe la inceputul verii am inceput sa fumez, iar acum au aflat. Nu le pot spune de ce am facut. o. Mi.au luat telefonul, cartelele, nu ma mai lasa sa particip la bal ( sunt clasa a 9-a), nici la majorete si nici intr. un parteneriat scolar. Nu inteleg de ce se comporta asa. M.am saturat. Acum ma tot gandesc si. mi fac un plan de 2-3 zile cum sa plec de acasa. M.am gandit ce sa fac, de unde fac rost de bani, ce iau cu mine, dar sunt nesigura...Plus ca am incercat sa-mi tai venele din cauza asta si nu ar fi prima oara cand ma gandesc sa plec de acasa...

Adolescenta este o perioada prin care cu toti trecem si majoritatea devenim oameni maturi dupa. Tot ceea ce simti si starile prin care treci sunt datorate schimbarilor hormonale si psihologice. La varsta ta, tu incerci sa iti dezvolti personalitatea si sa iti formezi de asemenea un 'Eu', o identitate. Sunt multe motive pentru care parinti nu mai au incredere in copii, si uitandu-te la stiri si auzind numai de violuri si etnobotanice cred ca sunt indreptatiti sa fie protectivi. Daca tu crezi ca familia ta iti vrea raul iti spun ca e o posibilitate de 95 la suta sa te inseli. Daca ai da dovada de maturitate, le-ai prezeta cativa prieteni de-ai tai, sa isi faca o parere si ei, ori ai da dovada de intelegere fata de nevoia lor de protectie ar fi mai usor. Tentativele de sinucidere sunt considerate normale la varsta aia, si sunt interpretate mai mult ca o nevoie de atentie si arata de asemenea o problema emotionala in a-ti exprima sentimentele. Faptul ca ne scrii noua, si nu vorbesti cu prietenii tai si familia ta despre asta nu iti va face bine pentru ca vei fi si mai interiorizat. Uneori exteriorizarea sentimentelor face foarte bine! Daca pleci de acasa dai dovada de incapatanare, copilarisme si nu de maturitate. (Parintii tai daca se cearta fug de acasa?) Fumatul cred ca este mai mult datorat sentimentului de apartenenta la grup, pentru ca fumatul nu te face mare, te face dependent. Sa nu crezi ca tigarea chiar calmeaza, din contra! Poti face din furia ta un lucru bun; poti sa te apuci de sport, poti sa inveti mai mult pentru tine, apuca-te de o limba straina pentru orice eventualitate pentru ca te vei trezi la 21 de ani si atunci ai sa vezi ce inseamn sa dai cu piciorul cele mai frumoase perioade din viata, si cat de importanta este o limba straina! A inceput liceul, bucura-te sunt multe fete, multi baieti, profesori noi de ce te stresezi singur(a)? Citeste articole despre adolescenta si ai sa vezi ca prin ceea ce treci tu am trecut cu totii. Sti care e partea amuzanta? Cand o sa treaca, nici macar nu o sa iti dai seama! Oricum daca gandurile sumbre continua, vorbeste neaparat cu cineva, un prieten, un membru al familiei si fa-ti o programare la psihologul scolii! Capul sus, nu lasa problemele sa te darame si invata sa zambesti, o sa te ajute!

TE inteleg perfect desi la mine nu a fost cazul.Majoritatea au tendinta sa judece copiii, dar unii parinti chiar sunt foarte exagerati si traiesc de pe vremea strabunicii.una e sa ai anumite reguli pentru copilul tau(pe care esti obligata sa le respecti) dar alta este sa ii interzici total anumite chestii care fac parte din adolescenta ta.E o mare greseala ca oamenii asa zisi maturi nu pricep ca viata nu se consuma in casa si la scoala intre 4 pereti.Ca sa te dezvolti bine din pct de vedere social trebuie sa ai de a face cu lumea,sa ii cunosti,sa treci prin anumite situatii,asa poti face diferenta intre oameni, apoi sa stii cum sa alegi amicii de distractie, sau prietenii adevarati.inteleg ca ai ajuns si tu la saturatie. daca u esti un copil bun(asa imi pari cel putin din felul in care ai relatat),explica-le intr-o zi parintilor tai care sunt nevoile tale ca adolescenta(exact ce ti-am explicat eu mai sus) si daca impun o anumita ora de ajuns acasa respect-o mereu, asa ei vor capata incredere si pe parcurs mai adaugi inca o ora in plus la iesitul in oras. poate ei nu te considera suficient de matura incat sa ai grija de tine, dar nici nu te lasa sa traiesti viata asa cum vrei...aici nu sunt de acord.acum se leaga cele mai frumoase prietenii,acum te dezvolti k persoana, ei trebuie sa priceapa asta, totul depinde de maniera ta de a vorbi.eu am 22 de ani si te inteleg pentru ca am avut o colega care trecea prin ce treci tu exact la 15 ani. fata a ramas o incuiata,nu este sociabila deloc,nu are amici, sta si acum in casa iar afara cand iese este numai facultate, o inadaptata din pct de vedere social.nu cred ca asta vor parintii tai sa faca din tine. Poti sa le arati chiar ce am scris eu, poate o opinie diferita ii va ajuta.Bafta!

Eu zic sa fii calma, problemele se vor rezolva o data cu timpul . Cand gresesti sau cand considera ei ca gresesti iti ceri scuze politicos si gata

Buna! si eu am fost de varsta ta si am simtit acelasi lucru, nu am copii si nu sunt casatorita, te invat din greselile mele si as vrea sa te rog sa reflectezi sa te gandesti un minut la ceva! imagineaza_ti k intr o seara pe cand stai linistita afara te-ar rapi cineva si te-ar mai si viola(am gasit un caz chiar aici pe site)si parintii tai ar fi f comozi si nu te-ar cauta! ce ai simti? eu nu judec atitudinea parintilor si stiu ca uneori pot fi f severi dar o discutie deschisa cu ei in fata unei cani cu ciocolata calda te-ar face sa te simti mult mai bine! ei nu stiu ce simti daca tu nu spui.viata trebuie parcursa cu pasi mici.nu te grabi in decizii si vb deschis cu ei.nu repeta greseala mea! te pup si.ti doresc sa fii puternica

Da.tipic.tipa hormonii si te mananca in cur ca pe zambilica.si numai noaptea si pe afara te poate ajuta cineva. familia nu.te uraste.de abia asteapta sa scape si ei de tine.asa ca.pa si pu la mare.sau pa du-te tu.si eu gandeam la fel da la 12-13 ani.pana la 15 mi-a trecut.cand am pus mana pe sapa am vazut ca sunt lucruri mult mai rele in viata decat interdictiile parintilor.si am pus mana pe carte.am lasat visele si prostiile.fa la fel daca vrei sa-ti fie bine. daca vrei sa te nenorocesti... fugi deacasa.iar cu venele.ce sa spun.cat rau mi-ai facut.mie.da lor.si tu numa ai incercat.da ce? nu a taiat lama?

Stiu cum te simnti... e greu sa nu poti fi inteleasa de cineva, mai ales de parintii tai. Daca ar afla ai mei cate prostii am facut/vrut sa fac acum eram inchisa intr-o temnita cred [aruncata de pe geam, taiata cu obiecte ascutite, plecata de acasa, aruncata in fata masinii, fumat produse,, naturale,, si cate si mai cate] A fost foarte grea acea perioada pentru mine, nu aveam incredere in nimeni, oricine imi zicea ca va fi bine raul parca tot mai rau se facea a fost greu Eu te sfatuiesc, dintr`o experienta., sa nu faci ceva necugetat, sa te gandesti ca macar O SINGURA persoana tine la tine, macar pentru aia sa traiesti.Ar fi bine sa vorbesti totusi cu mama ta sau cu tatal tau [depinde care ti se pare mi apropiat] sa le spui ce ai pe suflet, tot ceea ce vrei sa faci, macar asa sti ca i`ai anuntat ce o sa faci Daca pleci de acasa si nu anunti nici macar printr`un biletel poate sa te dea la politie disparuta si dupa mare tamtam poate la cine o sa stai o sa-i faca dosar ca a rapit un minor se pot intampla multe.
Mai bine le-ai spune iar ei daca zic sa te duca la un psiholog sa te duci, fara frica sau idei preconcepute te vei simnti mai bine dupa... Ai putea sa te duci la psihologul scolii dupa ore sau inainte, e bine ca cineva sa te asculte acum cand iti este mai rau.
Succes! sper sa aud de bine de la tine :*

Este rusinos ca vrei sa pleci de acasa! Si eu am 16 ani dar nici prin cap nu mi-a trecut sa plec de acasa sau sa-mi tai venele! Si parintii mei ma verifica foarte des si la ora 8 sera iarna si cel mai tarziu la ora 9 vara trebuie sa fiu in casa. La 15 ani trebuie sa-ti asculti parintii si sa te supui vointei lor pentru ca eistiu mult mai bine ce e bine pentru tine. Iar de fumat fa bine si te lasa! S eu am fumat o singura tigara cu un baiat, dar am stiut ca nu e bine si seara i-am spus mamei ce am facut. Am luat 150 de nuiele la pielea goala! Si mi-au interzis doua luni de zile televizor, calaculator, telefon podoabe, haine etc. Ei si? A trecut, m-am invatat minte si de atunci n-am mai indraznit sa pun mina pe tigara si nici nu voi mai pune mina vreodata. Mai demult am ajuns acasa cu mult mai tarziu decit aveam voie. Cind am intrat in casa mama m-a intrebat daca stiu cit este ceasul si ce voi pati! I-am spus ca da si m-am dus in camera mea am luat cureaua m-am dus la ea, i-am cerut iertare in genunchi si am rugat-o sa ma bata cit poate ea de tare ca sa-mi fie invatatura de minte si sa nu mai fac altadata! Am primit o bataie, de citeva zile nu am putut sa stau pe scaun fara sa-mi dea lacrimile si pina la miezul noptii m-a pus sa stau in genunchi cu mainile sus pe coji de nuca, dar m-am invatat minte si de atunci nu am mai intarziat niciodata pina acum! Trebuie sa accepti ca daca gresestu vei fi pedepsita si daca te impaci cu ideea asta o sa vezi ca te vei simti mult mai bine si peste ani le vei multumi ca au facut un OM cu litere mari din tine! Sfatul meu este sa te gindesti bine inainte sa faci asemenea prostii!