E greu de crezut ca ii convingi. Poate esti mai matura decat ai fost acum cativa ani, dar crede-ma ca aici nu e vorba doar de bani. E vorba de mult mai mult. Esti mai matura, dar totusi mai ai multe de invatat. Eu cred ca e prea devreme. Abia pe la 21 - 22 de ani macar cred ca ar fi potrivit un astfel de pas. Depinde si de prietena sau iubitul cu care stai. Conteaza mult. Si apoi gandeste-te ca daca te muti o sa raresti considerabil prezenta parintilor in viata ta. Si eu am avut probleme cu fratele meu care mereu intra prin camera mea si facea tot felul de chestii dar nu e o solutie sa te muti. Te muti cand simti tu ca vrei o viata noua. Ori o viata noua incepe atunci cand stii ca ai langa tine o persoana care te iubeste cu adevarat si langa care vrei sa te trezesti in fiecare dimineata. Acest lucru nu il faci cu orice baiat, cel putin asa consider eu. Poate te place iubitul acela, dar mai bine mai astepti. Iti spun ca mai bine mai astepti. Poti vorbi cu sora ta si sa incerci sa ii explici ce inseamna lucrurile tale. Cu siguranta va intelege la un moment dat.
Banii nu sunt o problema? Daca e asa, atunci felicitari. Dar cred ca ai uitat sa mentionezi ca banii nu sunt o problema pentru PARINTII TAI.
Eu sunt de principiul independentei, imi place in acest sens stilul american, cu copiii care incep sa se descurce pe cont propriu inca din timpul facultatii. Insa asta presupune chiar sa te descurci pe cont propriu, nu sa te muti intr-un apartament pe cheltuiala parintilor. Atata timp cat depinzi financiar de ei, indiferent daca iti convine sau nu, trebuie sa joci dupa regulile lor.
Am impresia ca te incearca sentimentul acela numit Egoism. Bucurate ca ai in preajma ta fiinte care te vor iubi toata viata, prietenul(prietena)acum este, acum nu mai este. Daca nu tolerezi de pe acum imixtiunile in cadrul proprietatilor tale, ce vei face atunci cind prietenul(prietena)va face acelasi lucru care il face acum sora si parintii tai? Cu toleranta si bunavointa parcurgi viata, nu cu egoism si posesiune.
Vorbesti cu parintii tai si le explici motivele pentru care vrei sa te muti, si poate o sa te inteleaga si iti vor da libertatea de care ai nevoie.
Poate ca te-ai atasat asa mult de "proprietati" incat ai uitat sa te bucuri de micile placeri ale vietii. Ce vei face cand si iubitul iti va "incalca proprietatile"? Ca nu pari dispusa sa imparti viata cu cineva, cel putin inca. Multe din relatiile de la 16 ani nu vor mai exista peste cativa ani. Esti mai norocoasa decat altii daca parintii te pot sustine material, insa de aici pana la independenta personala e cale lunga. Sfatul meu e sa te mai bucuri o vreme de ai tai, pentru ca vremurile astea nu se intorc. Gaseste un domeniu care sa te pasioneze si continua studiile. Dupa aceea vei fi suficient de matura incat sa iti dai seama daca ai intalnit persoana cu care iti doresti sa te muti. Tu vrei sa faci pasul asta ca sa fugi de o situatie, nu ca sa creezi una, si parerea mea este ca te repezi. Nu ai nici un motiv sa convingi parintii de acum, cu 2-3 ani in avans, bucura-te de adolescenta si fii mai intelegatoare cu cei apropiati, altfel deja pleci cu un handicap in viata Vei vedea tu la momentul potrivit cum ii convingi, acum sunt sigur ca ai alte greutati de infruntat.
La 18-19 ani nu esti deloc mica, poti sa te muti daca ai un iubit fara probleme sau si cu o prietena... mie mi se pare ceva foarte normal sa stii oricum odata si odata tot vei pleca si e mai bine de acum sa inveti sa te descurci singura
Regis are dreptate, atata timp cat te au la mana cu ceva, va trebui sa joci cum iti canta.
Ca sa te poti muta in alta locuinta iti trebuie un serviciu. Care vor fi cheltuielile viitorului apartament? Sau sa le impartiti pe din doua? Viata e scumpa, criza sta in picioare, deocamdata. La inceput s-ar putea sa-ti gasesti un srviciu neconvenabil pentru tine si atunci va trebui sa-l accepti daca nu ai gasi un serviciu convenabil. Cum vei proceda?
Faci cumva un test sa vezi ce raspunsuri primesti, sau prieteni te indeamna sa vorbesti asa, fara sa gandesti cu propia ta constiinta. Din punctul meu de vedere trebuie sa mai reflectezi asupra vorbelor ca, mai tarziu sa nu-ti pare rau.Am fost si eu copil de varsta ta, nu i-am dazamagit pe parinti mei cu asa vorbe.Parerea mea este sa asculti de parinti si sai faci sa fie mandri de tine, nu sa-i amagasti.Gandeste, ca mai sunt copii de varsta ta, care nu au parinti care le lipseste aceea dragoste parinteasca.Nu te mai gandi la viitor, ci gandeste la prezent cum se spune :toate se fac la timpul lor sau nu tot ce se zboara se mananca Sant parinti care se sacrifica prin munca cinstita, sa le asigure cele necesare vieti de zi cu zi sa poata urma o scoala, liceu sau o facultate. Orce lucru facut cu greutate, dainuie in timp iar ce faci repede si de mantuiala tot asa de repede se va duce pe apa sambetei. Un sfat parintesc, mergi la un duhovnic si spune-i ce ai pe suflet.
Faci cumva un test sa vezi ce raspunsuri primesti,sau prieteni te indeamna sa vorbesti asa,fara sa gandesti cu propia ta constiinta.Din punctul meu de vedere trebuie sa mai reflectezi asupra vorbelor ca, mai tarziu sa nu-ti pare rau.Am fost si eu copil de varsta ta, nu i-am dazamagit pe parinti mei cu asa vorbe.Parerea mea este sa asculti de parinti si sai faci sa fie mandri de tine, nu sa-i amagasti.Gandeste, ca mai sant copii de varsta ta,care nu au parinti care le lipseste aceea dragoste parinteasca.Nu te mai gandi la viitor ,ci gandeste la prezent cum se spune :toate se fac la timpul lor sau nu tot ce se zboara se mananca Sant parinti care se sacrifica prin munca cinstita, sa le asigure cele necesare vieti de zi cu zi sa poata urma o scoala,liceu sau o facultate.Orce lucru facut cu greutate ,dainuie in timp iar ce faci repede si de mantuiala tot asa de repede se va duce pe apa sambetei.Un sfat parintesc, mergi la un duhovnic si spune-i ce ai pe suflet.