Buna,
Incearca asta:
1. Ocupa-te de tine. Rasfata-te. Face bine la stima de sine si creste increderea ta in tine (numai pe termen scurt insa).
2. Viseaza cu ochii deschisi la viitorul tau. Asta iti va alimenta speranta si optimismul. Nu ramane doar la vis. Incepe sa pui in practica, pas cu pas.
3. Fa miscare. Se elibereaza tot felul de hormoni care te ajuta sa depasesti situatia. Poate iti gasesti o prietena cu care sa faci jogging. Dar merge si o plimbare cu bicicleta sau o plimbare mai in viteza pe jos.
4. Seara, inainte de culcare, gandeste-te la ce ti s-a intamplat bun in timpul zilei sau la ce te-a facut sa te simti bine. Gandeste-te cum sa faci a doua zi lumea mai buna. Poti tine un jurnal.
5. Scrie o scrisoare de motivatie pentru tine. Pune-o bine intr-un plic. O poti deschide atunci cand nu mai ai motivatie sa urmezi programul pe care ti l-ai propus sau ai abandonat programul.
Bafta!
O viata cam tumultoasa ai avut fetita, 2 iubiti pana la varsta de 16 ani, ai inceput mult cam devreme, nu crezi?
Te-as sfatuii sa pui mana pe carte si sa incerci macar acum sa faci ceva pentru tine, pentru viitorul tau, cat se mai poate in ultimii ani de liceu.
Ca sa treci usor peste asta trebuie sa faci urmatoarele:
- Ignora cam timp de o luna legatura cu el.
- Cauta ceva ocupaţii(hobby)
Şi ti-ar prinde bine sa ai o prietena.
Succes!
Sa stii Gretta, ca ti-ai facut o parere cam proasta despre mine. Daca am avut iubit, ma rog, iubit, daca te ajuta cu ceva am sa ii spun prieten, asta nu inseamna ca sunt ceva curvulita care e la un liceu inferior sau mediocru care nu are niciun viitor. Sunt la unul dintre cele mai bune licee din tara si sunt premianta clasei si nu pe pile sau alte chestii, pe merit si am o cariera in informatica ce ma asteapta (asta doar pentru a te informa). Daca nu ai un sfat indrumator pentru acea intrebare nu stiu de ce te-ai schimonosit sa imi raspunzi. Nu mai judeca oamenii daca nu stii nimic despre ei. Iti urez o zi buna pe mai departe