Buna am 23 de ani si am o relatie cu un baiat de 20 de ani, ne stim de 7 luni dar sunt impreuna de 3, suntem fericiti impreuna dar se pare ca au intervenit niste probleme si anume familia lui nu ma vror de loc in preajma lui, crede ca nu sunt buna pentru el, ca il influentez negativ, ii deranjeaza varsta mea, distanta pentru ca nu suntem din acelasi oras, am fost odata la el dar nu am cunoscuto decat pe mama lui dar nu am stat de vorba cu dansa, ai lui au inceput sa ii interzica sa vina la mine, dar el tot a venit si fara voia lor pana intr-o zi cand el a vrut sa vina la mine si ia mintit pe ai lui ca se duce in alta parte si au aflat, lau sunat iau zis sa vina acasa, el nu s-a dus decat dupa 2 zile, iar de atunci ai lui iau interzis sa mai vina la mine pedepsindul (nu ia mai dat bani, ia taiat netu, spunea ca ii ia orice numai sa renunte la mine) de cand s-a intamplat asta ai lui au inceput sa spuna tot felul de pretexte cum ar fi ca faptul ca nu mai sunt virgina nu sunt buna pentru el, ca sunt mai mare, ca din cauza mea minte desi nici eu nu am stiut ca nu le-a zis la ai lui ca vine la mine, ma cred o depravata desi nici nu stiu, pe el il chinuie foarte mult numai sa il faca sa renunte la mine doar pentru faptul ca nu a facut ca ei, nu stiu ce sa mai fac, am nevoie de un sfat, el cred ca va renunta la mine din cauza lor desi spune ca nu vrea asta dar nu are ce face pentru ca depinde de ei, ajutati-ma va rog, ce pot face sa fiu cu el in continuare pentru ca ne potrivim de minune, cum ii pot convinge parinti ca nu sunt asa cum ma cred ei si ca eu chiar le iubesc fiul?

Timpul le rezolva pe toate, iar dupa 20 de ani cand va deveni independent financiar totul sunt sfaturi in jurul lui.Decizia este a lui si numai a lui! Tu demonstreaza contrariul, invata, mergi la o facultate, gaseste un job bun!

Parinti de moda veche, copii care depind material de parinti, mentalitati invechite, etc. Singura situatie in care i-as da crezare prietenului tau, este aceea ca el este student si depinde total de parinti. Altfel, nu accept. Probabil, parintii isi doresc pentru fiul lor vreo Ileana Cosanzeana, bogata, cuminte, cu aspiratii inalte, nestiind ca fericirea si iubirea e cu totul altceva. Daca prietenul tau nu e in stare sa fie independent, daca nu are destula tarie, lasa-l cu parintii. Daca te iubeste cu adevarat, va suferi ca un caine si parintii vor observa acest lucru. Daca nu, te va uita. Aceasta e proba de foc pe care trebuie sa o dai.

Da @Parker, "La 23 ani sa nu stii sa scriu", ia incearca sa-ti vezi de greselile tale mai intai si apoi de ale celorlalti, bine?
Ce sa spun @anyra, sunteti intr-o situatie grea tu si cu prietenul tau, dar el are 20 de ani, deci nu mai este un copil. Cred ca cel mai bine ar fi sa vorbesti cu prietenul tau asa, sa-l intrebi ce vrea el de la viata? In primul rand sa-i fie clare sentimentele lui fata de tine, apoi sa se gandeasca daca el va putea trai cu alegerile lui sau cu alegerile parintilor lui.
In functie de astea, sa ia decizia, fie sa ramana copilul lui mama si atunci nu se va putea desprinde niciodata de ei si va trebui sa accepte intotdeauna alegerile lor pentru viata lui, fie va trebui sa se mute impreuna cu tine, sa-si gaseasca ceva de lucru, si bine ar fi daca ar face acest lucru si in fata lui Dumnezeu, adica sa va casatoriti.
Totusi, si in cazul in care va face pasul asta va fi destul de greu pentru tine, sa ajungi sa fii acceptata de parintii lui, dar nu cred ca ei vor fi atat de incuiati incat sa va lipseasca de orice ajutor.
Nu cred ca merge treaba cu cadourile, dimpotriva se poate sa-i intarati cu ideea ca vrei sa ii "cumperi". Roaga-te lui Dumnezeu sa-ti descopere o cale spre inima lor, sa ajunga sa te cunoasca si ei asa cum esti cu adevarat.
Domnul fie cu voi.

Mai stiu pe cineva care a fost in situatia ta, tot cu impotriviri din partea familie, tot cu distanta intre cei doi, tot cu bete-n roate puse de altii din familie. Cind am cunoscut-o pe sotia mea, toata lumea ne-a stat impotriva. Atit parintii mei, cit si ai ei. Dar am mers inainte stiind ca ne avem unul pe altul. Si am ajuns sa ne casatorim, indiferent de ce au spus sau au vrut ceilalti.
Depinde doar de voi doi. Daca el tine la tine si tu la el, nu conteaza ceea ce zic ceilalti. Eu cred ca sunteti deja suficient de maturi pentru a sti ce vreti sa faceti cu viata voastra. Daca stiti ca va iubiti, mergeti inainte.

Normal ca v-a accepta, calea cea usoara! Nu cred ca parintii vor sa-l vada ca lasa facultatea pentru tine! Sau tu ai fi dispusa sa il intretii?
Sa il ti tu la facultate, daca va renunta la parinti? Trebuie sa i convingi ca esti destul de buna pentru fiul lor, prin comportamentul tau! Si asta nu consta in faptul, ca doua zile sta la tine, fara ca parintii lui sa nu stie unde se afla! Acum trebuie sa te gandesti tu, ce ar face o fata sa para mai cuminte, in ochii unui parinte care a vazut deja comportamentul asta la tine!

Ai fost la el acasa si nu ai vorbit cu ma-sa? Fataaaaaaa, esti in corzi! Eu cred ca daca pun ai lui presiune pe el, te va lasa, asta daca nu cumva te iubeste suficient de mult sa se duca la munculita...si tu ai putea face la fel. Ca pana la urma ( pentru a mentine linia gramaticala), "faptele vorbeste".

Mergi la ei cu un cadou pentru fiecare (nu uita sa dezlipesti pretul) Intreaba-le fiul ce le place amandurora foarte mult. Cumpara acele lucruri pentru ei, apoi tot de la iubitul tau intereseaza-te ce gen de fata ar prefera pentru el (imbracaminte, comportament, felul de-a vorbi etc) si fa-te asa cum ar prefera ei (deocamdata Apoi stabileste cu ei o intalnire, de preferat undeva la un restaurant sau... vreo ruda de-a lui care te suporta, care te place, vorbeste cu acea ruda sa ii invite la "masa" la un pranz sau cina, unde vei fi si tu (imbracata cum le place lor, vorbind cum le-ar place lor, totul pentru ei ca sa te accepte) crede-ma vei fi in avantaj pentru ca isi vor ajuta in continuare fiul, sau cel putin nu il vor mai intriga impotriva ta. Eu cred ca le-ai lasat o impresie gresita, si aceasta trebuie sa se lamureasca.
Accepta aceasta situatie pentru moment, cat va fi nevoie, pana va fi si iubitul tau independent dpdv financiar (se poate angaja undeva si asa va avea banii lui, daca va avea si un servici bun isi poate permite o chirie, te poate lua la el) totul va fi mult mai usor, va putea veni la tine cand va dori :X

Eu cred ca ve-ti invinge "rautaciosii" doar daca va iubiti cu adevarat
Bafta multa

A iubi pe cineva nu tine cont de modul in care scrii, poate ca fata chiar il iubeste. Pana la urma sunt destul de maturi sa se gandeasca ce e bine. Dar, baiat fiind, la 20 de ani sa mai stai pe langa fusta mamei? sa fim seriosi.

Barbati se spune ca se maturizeaza in adevaratul sens al cuvantului dupa 25 de ani chiar mai tarziu 30 asa ca nu stiu cat de matura este decizia lui el are doar 20 de ani nu cred ca vrea el o rel serioasa si intr-un fel parinti lui au dreptate tu ai 23 de ani nu vad de ce vrei sa fii cu un tip mai mic decat tine?! in plus mai este si distanta dintre voi si el din cate ai zis inca primeste bani de la parinti hmm cam aiurea eu nu as putea sa fiu cu un tip mai mic decat mine care este si din alt oras decai nici nu ne putem vedea si in plus mai este si intretinut.analizeaza bine situatia si gandeste-te daca asta iti doresti sa ai langa tine un baiat ca nu pot sa ii zic barbat.

Mai dar el e copil? lea pedepsit ia luat jucariile si i-a zis treci in camera ta sa nu mai iesi
daca te iubeste va face parinti lui sa inteleaga ca te iubeste, iar daca nu atunci el va crede tot! dar aici nu stiu cat adevar ai spus fiindca e totusi ceva suspect! ai inventat?

Crinule tarziu te mai maturizezi tu. Parker pe de o parte bine zici. . Gogosiko... am ras la ce ai scris tu mai tare decat am ras cand am citit ce a scris Parker. Crezi ca responsabilitatea asupra copilului, viitorul copilului se schimba pe un cadou frumos? Pai da il influenteaza negativ daca baiatul respectiv timp de 20 de ani nu a iesit din cuvantul parintilor, iar cand apare anyra in scena, gata nu mai poate, : parinti nu conteaza, ne pun bete in roate, etc. Pai dragostea nu e numa sex, ca sa spui ca ne potrivim de minune! ...si daca nu bagi in seama sfatul parintilor fie a lui sau ai tai atunci nu te astepta sa fiti un cuplu fericit, pentru ca asa nu veti avea nici o binecuvantare! (nu sunt parinte, nici pe departe am 22 de ani.)

Parker, daca stii sa pui o liniuta te crezi destept? esti un exagerat si bati campii!

Diferenta de 3 ani nu ar trebui sa fie o problema.sunteti la inceput cu relatia, ai putina rabdare sa vezi ce se mai intampla. daca prietenul tau mai vrea sa fie cu tine ar trebui sa lupte putin.parintii au cumva sange albastru si vor sa-l insoare cu o printesa?

Parker, dar tu cu exprimarea cum stai? Nu e urat sa dai peste ochi altora cand esti din exact aceeasi categorie? In fine, nu e treaba mea, unii posteaza la subiect cu raspunsuri pertinente, unii nefiind in stare de asa ceva, dar simtind ca trebuie sa-si anunte prezenta incep cu figuri gen gramatica. Macar daca tu o stapaneai...

Ma, eu nu sunt de acord cu Parker, deoarece cred ca fiecare avem dreptul la o sansa, iar parintii lui nu ti.au oferit.o.Dea ceea daca ti.as spune ca e mai bine sa le castigi dragostea si respectul vei spune cu siguranta ca este imposibil, si pe o parte asa este.Este foarte bine ca va iubiti, si de aceea trebuie sa stii cu adevarat daca el tine cu adevarat la tine, sa nu creada in ceea ce ii baga in cap parintii lui. Iubirea ar trebui sa treaca peste orice, Nu conteaza varsta, deoarece nu asta este importanta. Voi sunteti, de aceea eu va urez succes.
Incearca sa vorbesti pe larg asa frumos cu parintii lui, sa discutati, sa iti spuna ce de ce nu te vor, si sa le spui mai multe despre tine. Asta este cel mai important:COMUNICAREA.
Succes cu asta, si sper sa auzim numai de bine:X

Bafta:X

Draga anyra.iti spun cu sinceritate acest mesaj pentru ca fratele meu a trecut prin asa ceva. TOTUL DEPINDE DE EL. tu ceea ce trebuie sa faci e sa ii ignorii. si sa nu faci prostii din astea cu cadouri.gen linguseala.nu o sa iti mearga niciodata. daca ai lui i s-au pus pata pe tine. nu prea mai ai ce face. totul e sa discuti cu el si sa il intrebi daca vrea sa mai continuie relatia s-au nu.aici o sa depinda de el si ai sa vezi si cat de mult t apreciaza, te iubeste, tine la tine. daca nu o sa mearga relatia. o sa suferi o luna -2 pana ai sa gasesti pe altcineva.care o sa fie mai bun ca el. nu te opri la primul, mergi si la al doilea.viata e plina de asa ceva. suferinta, fericire, Cu drag BoierBibescu

Nu am stat sa citesc toate comentariile, dar sunt multe persoane care au un servici si se duc si la facultate(cunosc foarte multe), tu lucrezi? Sfatul meu ar fi(adica ce as face eu in situatia asta) sa se angajeze(si tu daca nu ai un servici) si inchiriati un apartament sau cumparati unul prin banca. la mine daca ar aparea o astfel de problema, as face tot posibilul sa ma mut cu respectiva, adica am stat 23 de ani cu ai mei, doar nu o sa stau toata viata. Mai bine stai de vorba cu el si propune-i sa isi ia un servici sa va mutati impreuna si vezi ce zice.

Incearca sa porti o discutie cu ei`, si sa le expleci totul.Adika incearca sa mergi acasa la ei (stiu si eu.cu un buchet de flori pentru mama si... un vin ceva pentru tatal sau~sau ai putea sa mergi de Craciun sa le urezi sarbatori fericite si sa le dai cate un cadou). Atunci ai avea ocazia sa discutati.Sa isi dea seama ca gresesc, si poate o sa le vina mintea la cap

Anyra.asa cum spui esti mai mare ca el.ai lui il considera un copil inca, iar el depinzand de ei, si neincercand sa lupte pentru tine daca te iubeste, va face asa cum spui.la randul tau tie iti trebuie un barbat nu o jucarie sexuala si nici nu-l poti lua de crescut.intre voi nu sunt decat trei ani, dar daca ai in vedere sexul si faptul ca voi fetele va maturizati de la 17 -18 ani iar noi baietii de la 24-25 in sus, as zice ca esti mult mai mare ca el.

Pai eu cred ca parinti lui nu stiu ce este aia iubire si cred ca nici ei nu sau iubit niciodata ca daca sar fi iubit var fi inteles si pe voi, cat despre iubitul tau eu zic sa incerce sa nu mai faca ce zic parinti lui si sa nu le mai tolereze totul pentru ca are si el o varsta nu mai e un copil

Pana la urma el a spus ca desi ma iubeste mult nu vrea sa isi supere parintii pentru ca depinde de ei si au facut multe pentru el; el vrea sa ii aiba si pe ei si pe mine, a spus ca va mai incerca sa vorbeasca cu ei dar daca nu se va rezolva nimic va face ca ei...

Gigiro, da el este student si depinde total de parintii lui, inca nu e pregatit pentru viata si prefera sa aleaga calea usoara, adica parintii

Nu il pot pune sa aleaga intre ei si mine asa ca am decis sa ma apropii de ai lui, chiar am vorbit cu mama lui si m-a ascultat nu mi-a vorbit urat, i-am cerut scuze pentru cele intamplate si se pare ca lucrurile incep sa revina la normal, acum tot ce pot face e sa ma apropii incetul cu incetul de ai lui, dansa mi-a zis ca desi la inceput nu a fost de acord cu relatia ii face lui pe plac, sper doar sa fie bine, ma tem sa nu se rasgandeasca iar.

In primul rind daca baiatul te iubeste nu va renunta la tine niciodata.