Asa e, hai sa ne inchidem in pesteri toti cei care esuam intr-o relatie, sa pierdem contactul cu lumea, si sa traim acolo ca acolo suntem in siguranta.
Ghici ce, si barbatii mai esueaza intr-o relatie, si nu, nu in relatie cu alti barbati, ci in relatie cu femei, doar ca ei nu sunt atat de "alintati" incat sa-si piarda increderea in femei si sa astepte sa vina una sa se roage dupa el, sa faca compromisuri.
Deci, pana la urma despre ce vorbim? Daca nu-ti asumi riscul de a suferii ca urmare a unei relatii, daca nu faci fata unui esec, nu intra intr-o relatie.
Si, tot din cate se vede, ea a zis doar ce asteptari are, ce nu-i convine la el, dar mai mult a precizat ca nu are incredere in barbati inca de la inceput, iar asta, in general, inseamna un singur lucru, ca l-a tinut la distanta, iar ea ne confirma prin vorbele sale "el ma stia de mult si a instat de vreo 7-8 sa ma tot cunoasca".
Oare insusi faptul ca a insistat 7-8 (luni, sau mai stiu eu la ce se referea ea) nu a fost un compromis?
Iar daca tin cont de asta, imi si imaginez cat de deschisa a fost ea in relatie cand el ii facea propuneri, cand ii zicea sa iasa undeva, si asa mai depate, cel mai adesea atunci ea venea cu scuze gen "Sunt obosita de la munca", "Ma vad cu prietenele"", "Stau acasa ca-s in perioada aia", etc, si e clar ca dupa atatea insistente, mai devreme sau mai tarziu, o sa inceapa si respectivul sa mai insiste, iar ea, fiind obisnuita cu insistentele lui, observa ca ceva s-a schimbat si incepe sa-i simta lipsa, si atunci isi face scenarii ca are pe alta, ca nu mai tine la ea, ca nu a tinut niciodata si asa mai departe.
Mie mi se pare ca exagerezi putin dar si inteleg de unde vine exagererea, va vedeti mult prea putin si e normal atunci sa apara si neincrederea. Daca simti totusi ca nu evolueaza relatia mai bine te retragi, cu cat mai repede cu atat mai bine, de ce sa-ti pierzi timpul cu ceva in care nici tu nu crezi?
Da cam asa sunt relatiile din ziua de azi. Daca ii ceri iubitului sa fie mai atent cu tine, sau sa isi faca putin timp si sa nu vina la tine doar cand vrea sex si mancare esti o exagerata, crizata si isterica.Cam mentalitatea asta o au foarte multi (nu toti) din ziua de azi. Ceva de genul..."ce iti trebuie mai mult? iti raspund la mesaje, ma culc cu tine, iti spun unde ma duc.Ce pretentii mai ai?".
Ca sa fac si o mica gluma, e politist si la noi politia nu iti ofera incredere si protectie pe cum ar fi normal si dupa cum le este sloganul . Plus de asta nu stiu ce cauta el ca si politist sa chefuiasca intr-un bar de drogati, dar ma rog.Sa lasam meseriile deoparte, aveti o varsta si poate tu te gandesti la ceva serios si de ce nu chiar la o familie. Aveti locuri de munca si posibilitati de avansare, se presupune ca va iubiti si nu inteleg nici eu de ce nu faceti un pas mai mare.
Nu iti cere nimeni sa il ingradesti, dar sa iesiti impreuna, sa va intalniti mai des, sa va sfatuiti si sa va mai povestiti ce aveti pe suflet e chiar necesar.Fac asta pana si doi simpli prieteni da un cuplu.
Vorbeste cu el si spune-i ca daca nu ia relatia in serios si nu va apropiati mai mult si cum trebuie incheiati orce relatie.Si bine ar fi sa te si ti de cuvant pentru ca ceva e putred cu omul asta.
Problema la tine e ca "Mi-am pierdut increderea in bărbați si m-am inchis in mine." iar asta ne pune noua mult mai multe piedici.
" E asa greu băieți sa faceti anumite compromisuri?"
Cat timp mereu asteptati sa facem doar noi compromisuri, da, e greu.
Probabil ca daca si-a pierdut increderea in barbati e tot din cauza unei relatii esuate nu crezi? Iar in relatia aia nu cred ca a fost singura, a fost cu un barbat.
Si nu a specificat nicaieri sa faca doar el compromisuri, ca din cate se vede doar ea a facut pana acum.S-au a-ti baga iubita in seama si a petrece timp cu ea ti se pare un compromis?
Nu am spus că trebuie să ne închidem în peşteră, nu am spus că bărbaţi nu au eşecuri în viaţa cum nu e adevărat ce afirmi tu că doar femeile se vaită. Am văzut bărbaţi mai rău decât femeile ce se smiorcăiau din nimic toată aşa că nu vorbim la modul general.
E adevărat că îţi asumi un risc având încredere în cineva şi probabil şi în mintea ei acum exact asta e."De ce să îmi asum riscul să cred orbeşte fără să văd cu ochii mei şi pe urmă să sufăr" şi asta tocmai pentru că şi-a asumat probabil riscul înainte cu cineva şi să ars, iar actualului dacă îi pasă de faptul că ea are probabil un blocaj psihic încerca să o ajute, nu să o zăpăcească de cap de 7, 8 ori şi pe urmă să plece pe terasă şi plaja cu prietenii. Nu doar ea trebuia să îşi asume riscul ci şi el să aibă bunul simţ să ştie că dacă începi o relaţie nu ai dreptul să îţi baţi joc de ea, ci dacă nu îţi convine ceva să pleci pur şi simplu.
Iar în legătură cu scuzele ei, mie nu mi se pare că se scuză. Eu văd o femeie ce se roagă practic de iubitul ei că după jumătate de an de relaţie să ştie şi ea unde merge el, să o ducă şi pe ea la o terasă ok şi să îi cunoască prieteni, cunoştinţele.
Asa e, hai sa ne inchidem in pesteri toti cei care esuam intr-o relatie, sa pierdem contactul cu lumea, si sa traim acolo ca acolo suntem in siguranta.
Ghici ce, si barbatii mai esueaza intr-o relatie, si nu, nu in relatie cu alti barbati, ci in relatie cu femei, doar ca ei nu sunt atat de "alintati" incat sa-si piarda increderea in femei si sa astepte sa vina una sa se roage dupa el, sa faca compromisuri.
Deci, pana la urma despre ce vorbim? Daca nu-ti asumi riscul de a suferii ca urmare a unei relatii, daca nu faci fata unui esec, nu intra intr-o relatie.
Si, tot din cate se vede, ea a zis doar ce asteptari are, ce nu-i convine la el, dar mai mult a precizat ca nu are incredere in barbati inca de la inceput, iar asta, in general, inseamna un singur lucru, ca l-a tinut la distanta, iar ea ne confirma prin vorbele sale "el ma stia de mult si a instat de vreo 7-8 sa ma tot cunoasca".
Oare insusi faptul ca a insistat 7-8 (luni, sau mai stiu eu la ce se referea ea) nu a fost un compromis?
Iar daca tin cont de asta, imi si imaginez cat de deschisa a fost ea in relatie cand el ii facea propuneri, cand ii zicea sa iasa undeva, si asa mai depate, cel mai adesea atunci ea venea cu scuze gen "Sunt obosita de la munca", "Ma vad cu prietenele"", "Stau acasa ca-s in perioada aia", etc, si e clar ca dupa atatea insistente, mai devreme sau mai tarziu, o sa inceapa si respectivul sa mai insiste, iar ea, fiind obisnuita cu insistentele lui, observa ca ceva s-a schimbat si incepe sa-i simta lipsa, si atunci isi face scenarii ca are pe alta, ca nu mai tine la ea, ca nu a tinut niciodata si asa mai departe.
Ceea ce spui tu nu e casnicie. Eu as divorsa fara nici o strangere de inima. E greu sa gasesti un baiat bun, dar sa stii ca e greu si sa gasesti o fata buna, si e greu, dar nu imposibil. Nu poti cere altora sa fie buni, dar un lucru il poti face sigur : - cauta informatii, vezi ce inseamna sa fii cu adevarat bun si fa cumva sa fii tu una din cei buni.
Eu, de ex, am luat informatiile din evanghelie, si tot citind acolo (nu fac parte din nici o religie) am observat ca de fapt Dumnezeu a creat pe om normal, i-a spus sa traiasca normal si i-a mai si explicat ce inseamna asta, si a spus a iubi e normal, a ura e anormal, a nu fura e normal, a fura e anormal, etc. Gasesti in Evanghelie (Noul Testament) o gramada de astfel de insusiri pe care spune Dumnezeu ca trebuie sa le aiba un om normal. Tot ce este in afara normalului este anormal - daca stapanesti aceste lucruri nu ai cum gresi si vei atrage baieti buni, pentru ca celorlalti nu o sa le placa de tine pentru ca nu esti ca ei
Hei.
Din cate ai zis, eu cred ca problema la voi este comunicarea. una este sa comunici pe niste retele de socializare, alta este sa comunici față în față. ş totuşi, nu văd semne din partea lui, parcă pe tine te pune pe locul 2, iar amicii pe locul 1. şi nu e normal, tu nu meriți asta, meriți mai mult. Nu zic să vă despărțiți, sfatul meu este să purtați o discuție. Dacă nici după acea discuție serioasa el nu ia atitudine, atunci, draga mea, e momentul să o iei tu. Sănătate şi succes!
De ce sa-l ierti? Pentru un barbat este esential sa petreaca timp doar cu alti barbati. Mitul asta ca "Vai dom'le facem totul impreuna" este o prostie inventata in ultimii 70 de ani.
Asa cum tu ai nevoie de timp singura, asa are si el.
Sincer din ce ai scris tu si din faptul ca de-abia va cunoasteti nu vad absolut nici un semn rau.
Daca devii cicalitoare vei fi o problema pentru orice persoana. Incearca intai sa-l cunosti pe el, apoi sa ii cunosti prietenii.
Noi vrem langa noi o persoana cu care sa stam in liniste si pace, nu care sa ne bata la cap.
E păcat de tine si o sa regreți timpul investit intr-o asemenea relatie.
A face compromisuri este unul din elementele de bază ale unei relații. Dar să vă întâlniți la jumatate.
Asa nu.
Deci nu am vrut sa zic din prima dar presupun ca problema apropierii dintre noi si lăsarea barierelor jos e ca...el are disfuncții erectile si probabil de aici nu se vrea sa se apropie până nu rezolva aceasta problema.Multumesc tuturor pentru raspunsuri
AnGeL întreabă: