Buna Sara,
Imi pare rau ca treci prin aceasta acesasta si e foarte delicata.
Eu as merge incontinuare a stai departe deoarece pare sa nu il intereseze se tine sau fetita.
Copilul nu are nici o vina. cavare un tata iresponsabil si fara cuvant.Te incurajez din tot sufletul sa nu faci avort, e un dar de la Dumnezeu sa ai parinti care sunt duspusi sa te ajute.Roaga - te lui Dumnezeu sa te ajute sa il ierti si sa treci peste asta, nu te mai interesa de viata lui, lasa-l in plata Domnului. Dumnezeu e tatal tururor celor parasiti si El te va ajuta.
De ce ai cedat la santaj ca se omoara? Si daca se omora ce? Treaba lui, nu stai cu un om pe care nu-l iubesti, ca uite acum, ai ramas cu un copil pe cap, la 5 luni nu se mai face avort, trebuia mai devreme.
Si el se vede ce te iubea, ca s-a dat cu ma-sa.
O sa nasti copilul si o sa ai grija de el, cate mame singure nu-s.
De ce sa nu poti sa-l cresti? O sa poti, te ajuta si parintii, unde e problema? Lasa-l sa se insoare cu alta, ce treaba ai tu? Si asa nu-l iubesti.
O sa fie bine, peste 10-15-20 ani o sa te bucuri ca ai un copil, ai sa vezi, noteaza undeva sa tii minte ce am zis eu.
Nu te arunca nicaieri ca poti ramane handicapata, iti asumi totul si mergi inainte, viata merge inainte si singura si nesingura cu copil sau fara, asta este.
Imi suna a santaj emotional. Acest om crede ca numai recurgând la santaj emotional poate obtine ceea ce doreste.
Pe de alta parte, face parte si din categoria de acei "copii ai mamei" la o varsta inaintata. Probabil ca mama lui a fost ori o persoana supraptotectiva, ori din aceea aspra si severa, dominanta, iar el usor influentabil si cu ceva probleme emotionale, de aceea nu se poate debarasa de mama lui si sa fie in stare sa-si mentina o familie.
Acest individ ori este un santajist, ori o persoana cu probleme de natura emotionala, infantil si nestatornic d.p.d.v sentimental.
Naşti copilul, il dai la stat sau il dai la o familie straina si s-a rezolvat problema. Nu trebuie sa pui sentiment in orice faci. Invata sa fi mai rece in viata.
Crezi că dacă mai erați împreuna și nășteai, iar copilul acela vedea numai certuri, reproșuri, el nu te ajuta cu nimic, mai era și mama lui care intervenea, erai mai fericita?!
Crezi că a meritat sacrificiul tău? ( acela de a te căsători cu el)
Nu a meritat, ma găndesc sa dau copilul la adopție unui familii care sa se bucura de el.
Ce sa faci, copilul creste pe lângă tine, copilul n are nicio vina, asta este, ți ai făcut o cu mana ta. Zi mersi ca ai tai vor sa îl crească. Totuși du te la psiholog, e cel mai bine
Copilul nu are nicio o vina draga mea, un copil este o binecuvantare, odata ca ii vei da nastere exista o mare posibilitate sa intervina spiritul matern si vei invata sa il iubesti este sange din sangele tau si trup din trupul tau. Suntem oameni si invatam din greseli, insa asa cum ziceam copilul nu are nici o vina daca vei simtii ca nu il poti creste nici dupa nastere dupa ca il vei tine in brate, atunci accepta oferta parintilor tai, cu timpul vei incepe sa il iubesti. Bucura-te ca s-a terminat cat inca nu este prea tarziu putea fi mult mai rau sa stea cu tine pana faceati 2 - 3 copii si aveau copii cativa anisori si apoi te parasea sau cine stie atunci situatia ar fi fost mult mai naspa. Daca vrei sa fii cu cineva, cine te va iubii te va iubii pentru ceea ce esti, pentru felul tau de a fii si faptul ca ai fost de acord sa te casatoresti cu un om doar pentru ai salva viata poate spune multe ( ca de exempluc ca ai un suflet mare ) nu trebuie sa t descurajezi si sa iti pierzi speranta lumea nu se sfarseste aici, viata merge mai departe ( cunosc fete care isi cresc copilul singurele si care la inceput la fel spuneau ca nu vor copilul si acum copilul este cel mai important lucru in viata lor ) deci capul sus si nu renunta mult succes si ar fi bine sa ai pe cineva alaturi care sa te sustina moral si material atat acum cat si dupa nastere ( dupa nastere femeile trec printr-o depresie puternica, o transformare si o trauma care este greu de descris mai ales in astfel de cazuri ) in fine cum ziceam ai grija de tine si este bine daca ai tai sunt de acord sa ajute
Da părinți mei sunt de acord sa îl cresc ei dar eu nu vreau sa știu ca el e cu cineva și eu sa am un copil pentrucă mam găndit sa îl dau la adopție și sa spun la lume ca am pierdut sarcina și sa îl ia o familie care să aibă părinți și sa se bucură de el
Da eu inteleg ce zici insa nu ai de unde sa stii ce familie il va lua si daca ii va fi intr-adevar mai bine sau mai rau sincer iti spun te inteleg si inteleg ce spui insa eu zic sa te mai gandesti si sa nu te grabesti sa renunti la el. daca doresti ma poti cauta pe Facebook andrey yonik ionel movila si putem vorbi mai multe. pana una alta capul sus si fi tare, asa cum am spus un copil este o binecuvantare nu o pacoste sau ceva ...si daca vrei sa ai o relatie copilul nu este neaparat o piedica ci te poate ajuta poate fii mai degraba un test cine te accepta te va accepta cu copil cu tot cine nu ...va gasi motive ca ai copil sau altceva
Sau vorba ta, da-l spre adoptie unei familii care doreste mult copil, este si asta o varianta foarte buna, nu m-am gandit la asta ca sa-ti zic in celalalt mesaj.
Deci cum doresti asa faci, deci vezi? Sunt solutii.
Cunosc persoane care nu credeam vreodată ca or sa fie MAME. Odată cu venirea celui mic s-au schimbat radical. Oricât ai fi tu de tare când copilul tău iti zice mama, tata iti zic ca te topesti de dragul lui. Cat ai fii de golan, vagabond atunci când copilul te pune sa vorbești la un telefon de jucărie, răspunzi și continui conversația. Acum vorbești la supărare dar te rog analizează mai bine situația. Lasă-l pe băiatul mamei sub papuc ca nu îl mai insoara nici babele. Sarcina ușoară fără depresie. te rog mai gândește-te înainte sa strici o viata (a bebelușului tău). Sănătate maxima.