Buna.Am o problema ciudata.Deci eu cand aveam undeva la 14-15 ani am fost impreuna cu un baiat.Il iubeam foarte mult, ma iubea foarte mult.Niciodata nu am sa uit cat de fericita ma facea si cum avea grija ca nimeni sa nu ma raneasca.Atunci aveam cea mai grea perioada si totusi a fost singurul care chiar era langa mine. Dupa un timp ne-am despartit de la niste prostii.Nu am mai vorbit, de 3 ani nu l-am mai vazut, nu am avut nicio problema fara el.Ieri l-am vazut, dupa 3 ani, l-am vazut pe el si pe iubita lui.Am simtit ceva ce nu as putea sa explic.Nu era nici gelozie, nici ura, era durere pură, ma durea faptul ca ne-am despartit, acum dupa 3 ani.Am stat toata noaptea si in continuu ma gandesc ca daca nu eram asa imatura atunci totul putea fi bine acum.Pur si simplu chiar daca au trecut 3 ani inca as vrea sa imi mai scrie un " ce faci", mi-e dor pur si simplu de felul in care avea grija de mine, ma simteam ca un copil.Va rogg dati-mi un sfat, cum as putea sa uit de el? Pur si simplu imi sta in cap continuu.Imi e un dor de el de nu pot explica
Ordonare:
După relevanţă
Ce ai simtit a fost frustrare si gelozie, ca acum el este al alteia si nu al tau.
Nu-i nimic, iti va trece, cand vei accepta si intelege ca baiatul ala nu a fost niciodata al tau, nu l-ai piedut, fiindca nici nu l-ai avut vreodata, fiindca la ansiorii aia erati doar doi copilasi de scoala generala.
Răspunde
Buna.La 14 ani este cam imposibil sa existe iubire, ci mai bine zis ai trait un atasament extrem de puternic, sentimentele ti-au fost potentate de furtuna de hormoni prin care treceai atunci si de dificultatea situatiei.Mi-e greu sa cred ca atunci cand v-ati despartit nu ai simtit durere pura, cum spui tu, insa acum dupa 3 ani fix asta ai experimentat.Cel mai probabil ai simtit regret pentru ca actiunile din trecut v-au adus in acest punct.Personal, nu prea mi se pare ok ca dupa atatia ani sa te cuprinda din nou emotiile negative, ci consider ca ar fi trebuit sa treci peste. Apoi, imi imaginezi ca nu asta doresti sa auzi, insa chiar e de prisos sa despici firul in 4 despre ce a fost si ce n-a fost, ce ai facut sau ce puteai face si ce nu.Stii vorba aia ca nu are rost sa plangi dupa laptele varsat? Gaseste-ti o alta cutie de lapte atunci cand esti ok tu cu tine (nu acum cat inca mai plangi dupa fostul) si incearca sa lasi trecutul in urma, altfel doar ajungi sa iti otravesti singura sufletul.
Îți stă în cap pentru că el a fost singurul care ți-a oferit ceea ce te facea sa te simți bine.
Poți să uiți de el doar într-un singur mod, cauți un partener care îți poate oferi cele menționate de tine.Pana nu îți găsești, îți va mai hoinari printre gânduri.
Nu e iubire la varsta aia, e puppy love. Nu ai fi putut schimba nimic, nu exista,, Daca as fi facut X, ar fi iesit Y''. Asa ne imaginam noi. Tu iti imaginezi ca totul ar fi fost roz si ati fi trait o poveste ca in basme, insa dac sunt realisti, sansele sa se fi terminat banal mai tarziu sunt foartr mari.
E normal sa simti aceste lucruri. Iti este dor de amintiri si de atentia pe care ti-o oferea. Timpul trece si vei uita de la el de la sine. Iesi in oras, fa-ti amintiri noi cu prietenii, gaseste-ti un nou hobby, de ce nu, fa lucruri care te fac sa te simti bine, stai ocupata si vei uita de acest tip. E ceva temporar, lucrurile astea trec de la sine, stai linistita. Nimic nu e intamplator. Nu a fost sa fie in trecut si asta este. Trecem mai departe.
Îmi pare rău că treci prin asta. Știu cât de dureros poate să fie. Sper să înveți ceva însemnat din această experiență.
Adevărul este că nu există o tehnică anume prin care să poți uita de cineva. Ironia situației este că cu cât încerci să uiți mai mult cu atât te gândești mai mult la acea persoană. Cu un pic de curaj, poți accepta și realitatea și sentimentele tale. Nu are sens nici să te opui sentimentelor tale, nici să le lași să te îndemne să faci ceva (trebuie să respecți faptul că el și-a văzut de viața lui). Lasă-le să fie acolo cât timp inima ta are nevoie să le producă. Acceptă le și nu mai pune atâta importanță pe ele.
Până când te vindeci, bucură te de faptul că ai familia și prietenii lângă tine. Nu te izola de ei.
Mult curaj îți doresc.
N-ai să-l uiți niciodată. Bucurăte că ai iubit și caut să traiești in PREZENT. Caută-ți urmatoare iubire
Nu știu să-ți răspund la întrebare... concret :), căci și eu am întâmpinat în trecut aceleași probleme...
Doar că la mine, a fost mai Grav! Sa căsătorit! Având inelul pregătit, pentru mine! :) ((((
Povestea
https://www.tpu.ro/......ului-si-a/
https://www.tpu.ro/......ica-eu-de/
Răspunsul meu
Daaa!
Acum cativa ani am facut cunostinta cu un baiat pe Facebook ( marea mea iubire pana in prezent, as putea spune, iubirea vietii mele - am 30 acum ), ( el mi-a trimis cerere, avand o prietena comuna ), familia lui erau martori iar mama mea penticostala.
De aici incepe povestea.
Am inceput sa vorbim pe Facebook regulat, dupa telefon si schimb de SMS-uri... dupa o vreme am acceptat sa ne vedem ( chiar am pus si o intrebare pe aici happy, apoi ne vedeam regulat adeseori zilnic ( in oras - eu locuiesc la tara ), totul a degenerat si simteam ca nu mai puteam trai unul fara altul, era o iubire Adevarata!, el mi- a/ m- a prezentat familiei lui, mamei, tatalui, verisoarei & viitorului cumnat ( find singur la parinti considera ca verisoara lui este sora lui happy, intregului grup de prieteni... eu, insa avand o familie mai tacanita happy ( si fixista ), am evitat al prezenta familiei / a le face cunostinta. El insista constant, dar obisnuindu-se cu refuzul meu, a spus " facem cum vrei tu, cand simpti tu momentul potrivit " si nu a mai continuat sa insiste.
Bun!
Mama mea ma vedea adesea ca vorbesc la telefon, ii spuneam ca vorbesc " cu o prietena ", dar uneori uitasem sa opresc Difuzorul happy
I-am spus ca vorbesc cu cineva, serios etc, doar ca are alta religie ( nu a iesit prea bine, se pare si una din cele 2 cumnatele ale ei e martorita - si nu una foarte, 'evlavioasa - de aici ' buba' ).
I-am explicat ca il iubesc dar ea o tinea pe a ei ( in plus tocmai iesisem dintr- o relatie din toate punctele total nefasta pentru mine ), asa ca AIA A FOST!
Dupa cum ai observat, banuiesc, eu nu am mentionat nicaieri ca eu as fi ( fost ) penticostala, de fapt, din cauza fostei relatii am ajuns la Agnosticism!
El mi-a spus clar ca putem alege orice religie ( dar voia totusi sa le faca alor sai pe plac ), sau puteam sa fugim in lume, sa ne casatorim dupa bunul plac si apoi sa le spunem tuturor ce religie/ religii am adoptat ( mai ales ca ai lor erau 100% de acord cu mine, mama lui ma iubea " ca pe o fiica".
Am ales sa nu plec / fug cu El ( cea mai mare prostie a vietii mele! ), ( noi eram cu totii din MM, dar el avea o garsoniera la Cluj ).
Apoi, dupa o vreme, din cauza mamei mele, ne -am despartit! ( desi nici macar nu au facut cunostiinta!).
sad
Povestea e mai lunga dar e trista, asa ca am preferat ca partea cea mai dureroasa sa nu o spun, doar daca in mod deosebit doresti sa o auzi...
Sfatul meu : daca iubesti pe cineva cu Adevarat, nu lasa o chestie ca religia ( in special religia celorlalti sa va stea in calea fericirii voastre ).
VA doresc un final diferit al povestii de iubire!
https://www.tpu.ro/......sub-nicio/
Răspunsurile mele
în 27 Noiembrie 2022 | Anonim a răspuns:
Raspunsul meu il gasesti aici!
https://www.tpu.ro/......ica-eu-de/
Alegerea Religiei / Credintei, dar si a unui Partener de viata este o alegere Pur Personala!
Poti sa alegi ce religie / credinta & partener doresti, atat timp cat te face & te va face ( pe viitor) fericita! Parerile celorlati nu trebuie sa conteze atat timp cat tu stii ca Alegi Fericirea!
RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
anonim_4396
în 27 Noiembrie 2022 | Anonim a răspuns (pentru anonim_4396):
Si DE CE Trebuie sa Alegi ceva ce NU te caracterizeaza?¿ ( Sau Ai Ales VOLUNTAR sa- ti schimbi Religia? Adica, Fara Presiuni?¿ )
RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
anonim_4396
în 27 Noiembrie 2022 | Anonim a răspuns (pentru anonim_4396):
Casatoria se poate face / ESTE VALIDA! si daca nu treceti pragul Bisericii! ( AL niciuneia! ) Se numeste Cununie Civila! happy
Ce poți face?
Nimic... Gândește-te că nu a fost să fie- din cauză că tu nu ai dorit/ luptat pentru dragostea voastră! ( Cel puțin, așa a fost cazul meu! )
Este și asta o consolare...
https://youtu.be/pYML-jcZK_4?si=z8ijdTVj8UkB5e0U
( Asta, pentru mine.
Tu?!? Ce s-a ÎNTÂMPLAT?
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
