Eu zic sa vorbesti si cu el mai mult sa-i spui ce se petrece cand el nu este acasa. Iar de parintii tai nu stiu ce sa zic incearca sa iei legatura cu ei si sa dati cartile pe fata. Ce nu le convine lor si ce nu iti convine tie ajungeti ca un comun acord si cred ca o sa mearga mai bine. Bafta
De ai tăi oricum te rupi în clipa când îți faci familia ta. E drept, la tine ruptura e cam prea de tot, dar mna... trebuia să te aștepți.
Oricum, asta dacă nu ai avea probleme în căsnicie nu te-ar mai deranja așa rău, nu-i așa?
Acum - despre partea cu problemele tale: caută să ignori opiniile alor lui; nu cu ei ești măritată! Iar dacă el nu e mulțumit și nu te sprijină - cu regret trebuie să spun că ar cam fi timpul să pui capăt unei relații ce nu are viitor. Nu vreau să par rău, dar la ce te poți aștepta din partea unui șofer de TIR?!?
Si parintii astea uneori au dreptate.
Ce e drept, nu e corect ca nu sunt langa tine chiar daca evident ai ales gresit.Ar trebui sa te sprijine indiferent de situatie pentru ca esti fata lor dar na...
Te-ai grabit atunci sa il iei pe baiatul ala si acum nu prea ai ce sa faci.Inca o greseala monumentala e ca stai cu ai lui, trebuia sa va mutati daca totusi ati facut pasul de a fi impreuna.Alta faza nasoala este meseria lui, practic tu esti mai mult singura decat intr-o relatie si nu inteleg care e rostul, ca nu ii ai nici pe ai tai aproape.Ti sa meritat?
Nu te judec dar, cred ca de acum in colo trebuie sa iti folosesti mai bine mintea si sa calculezi ce vrei sa faci. Vorbeste cu el si spune-i ce te deranjaza si macar incercati sa va mutati.
Vorbeste cu sotul tau si explica-i ca tu nu esti fericita si ca nu te-ai maritat cu ma-sa si cu tac-su. Daca vrea sa fie cu tine, sa va mutati si sa va faceti un copil sau ceva, bine. Daca te-a luat doar de sluga pentru mama soacra, nu asta e scopul tau in viata.
Tu lucrezi?
Nu e bine ca un cuplu sa locuiască cu părinții. Ar trebui să stați singuri.
In ceea ce privește treburile casnice, acestea fac parte din viața unei femei măritate. Dacă nu-ți permiți o menajera n-ai ce face. Trebuie sa le faci tu, pentru că nu-ți face nimeni treburile astea. Dacă ai noroc sa ai un soț cooperant poți să-l implici și pe el, dar astfel de bărbați sunt o raritate.
N-am înțeles cu ce nu ești de acord, Emma. Spui că "O femeie trebuie sa fie ajutata de soț". Așa consider și eu, dar ce poate face o femeie daca soțul nu gândește la fel și nu o ajuta? Sa lase treburile nefăcute?, să-l părăsească și să-si crească copiii singura? sau sa facă ea treburile acelea fara ajutorul lui?
In cazul de față nici nu știm dacă lucrează amândoi pentru că fata nu a menționat că ar avea și servici.
Asa este, prima data când ai răspuns am avut senzația ca o cerți pe ea, ca treaba este datoria ei, din păcate sta cu familia lui și probabil ca treaba este mult mai multa, căci asa se întâmplă,
o femeie trebuie sa se mai și impună în fata unui bărbat căci dacă el are o gândire mai demodata și ea e la mana lui ii va fi cam greu. Soluții trebuie sa existe
Sfatul meu este sa îți convingi soțul sa va mutați singuri, apoi sa încerci sa te apropii și de a i tai, deși nu i înțeleg de ce ți au întors spatele, chiar nu ii înțeleg, în fine, trebuie sa fii puternica și sa ți vezi interesul tău, sa ți fie bine, gândește te ce îți dorești și acționează în sensul asta, dacă nu ești fericita nu trebuie sa ramai acolo unde ești, ești tânără ai toată viata înainte
Sincer eu îi înțeleg pe părinții tăi. Ai 20 de ani, la 15 ani, un copil, ai cunoscut un tip de 23 de ani, bărbat în toată firea, este logic că ei nu au foat de acord, nu este nici măcar legal. Apoi ai fugit la 18 cu el fără sa le iei în seamă sfaturile. Mai bine încearcă să iei legătura cu ei să le spui ca au avut dreptate si să te ia înapoi acasă cu tot cu copil
Vorbeste deschis cu sotul tau. Povesteste-i nemultumirile si vezi cum reactioneaza. Nu tu trebuie sa stai cu ai lui.