Buna, am și eu o problema. Mama mea este o femeie foarte credincioasa, de 15 ani mergem la o Mânăstire la un preot care ne este duhovnic și ne mărturisim. Am o relație de 1 an jumatate cu un băiat care este catolic dar vrea sa se dea la ortodocși atunci când ne vom căsători, își dorește acest lucru, aici devine partea dificila. El de o săptămâna nu se mai înțelege cu părinții lui, a rămas practic singur. Sta cu părinții lui dar nu îl baga in seama. S-a hotărât sa se mute in chirie și eu cu el, încă o problema, preotul duhovnic nu ma lasă pentru ca trăim in păcat, concubinaj, mama nu ma lasă tot din același motiv. Trebuie neaparat sa ne cununăm la biserica. Ca stau la mine acasă și el la el acasă și ne culcam împreuna sau ca stam împreuna un an 2 pana sa facem nunta mi se pare aceeași chestie, nu mi se pare nimic exagerat sau un păcat atât de mare. El e singur la părinți, dacă pana si proprii lui părinți l-au lăsat balta, îl las si eu? Doar pentru ca nu ne căsătorim? Noi ne dorim ca nunta noastră sa fie ceva unic, de vis, nu sa facem ceva repede la biserica doar ca sa putem sta liniștiti împreuna. Copil oricum nu facem pana nu ne căsătorim. Vrem sa stam împreuna, sa strângem din dinti amândoi pentru a pune un ban de o parte pentru nunta, 1 an maxim 2 am spus noi. Separat nu reușim sa punem bani de o parte pentru ca ii cheltuim pe prostii. Împreuna ne-am mai limita, noi mâncam foarte des si in oraș, 60 de lei pe zi se duceau numai pe o masa din oraș.
Eu cu mama mea nu am fost niciodată deschisă, nici ea cu mine. Acum vreau sa ii spun frumos, ca eu vreau sa fac acest pas si sa ma înțeleagă si pe mine si pe el ca e singur si nu vreau sa îl las si eu singur de tot, sa lase oleaca biserica de o parte si sa nu mai îmi spună mereu ca dacă vreau sa plec cu el sa ne luam o pereche de nași, mergem la biserica si gata. E ușor de zis, dar eu nu vreau la graba, vreau sa fie ceva unic, ca e seara noastră. Vreau fotografi, sa fiu in rochie de mireasa la altar, sa fie toți alături de noi. Ea sigur nu va fi de acord ca ce o sa zică preotul ca nu e voie, ca e păcat. Eu am 21 de ani, el 20. Pana la vârsta asta m-a controlat NON stop, la ora aia vii acasă, nu ai voie aia, tii post, dacă am zis aia faci aia ca ești la mine in casa, vii la biserica ca așa zic eu si așa mai departe. Mereu am fost controlată de ea parca as fi un copil mic si niciodată nu i-am spus ce ma deranjează, am tăcut, am înghițit si am făcut ca ea.
Vreau o părere sau un sfat, de preferabil tot de la cineva credincios, care sa fie cu biserica. Mulțumesc!
Si eu sunt credincioasa,dar pana la urma urmei, dragostea pentru Dumnezeu o am in inima mea, nu trebuie musai sa ma duc la biserica in fiecare saptamana ca sa arat ca sunt credincioasa, si dragostea pentru EL, se dovedeste prin fapte bune nu prin rugaciuni.Acum revenind la intrebarea ta,eu nu vad nimic rau in a te muta impreuna cu el inainte de casatorie,oricum aveti de gand sa faceti asta,el deja s-a debarasat de parintii lui,nu te are decat pe tine, dupa cum ai spus, deci are nevoie de sprijinul tau. Vorbeste cu mama ta si daca nu este de acord asta este, tu fa ce iti dicteaza inima, ai totusi 21 de ani, esti majora si libera sa faci ce poftesti cu viata ta.Mama ta chiar daca nu va fi de acord cu tine in prima instanta, si poate se va supara desigur, ii va trece la un moment dat daca te iubeste.O mama adevarata nu poate sa stea o vesnicie suparata pe copilul ei, iar in momentul cand voi 2 va veti casatorii, o sa isi schimbe si ea conceptiile invechite.Mama ta nu s-a acomodat inca cu timpurile din ziua de azi si de aceea i se pare anormal ca 2 parteneri sa se mute impreuna inainte de casatorie, nu este neaparat numai din cauza preotului.In concluzie vorbeste cu ea, explica-i situatia, fa-o sa inteleaga ce te face pe tine fericita, iar daca nu va fi de acord asta este, pune si fericirea ta pe primul plan.Mult succes!
RăspundeMulțumesc mult! Am reușit și am vorbit cu mama, m-a înțeles și mi-a spus ca se aștepta la asta mai devreme sau mai târziu! Mulțumesc!
Răspunde Ti-am spus eu ca se va da pe brazda pana la urma, pentru ca este mama ta si te iubeste si nu putea sa stea suparata pe tine chiar daca nu era de acord cu decizia ta, ma bucur mult ca ai vorbit deschis cu ea si nu ai facut lucrurile pe furis.O zi buna in continuare! Te pup!
Ordonare:
După relevanţă
Buna! Ai peste 18 ani deci ai putea sa spui clar ca vrei sa te muti cu acest baiat, (daca chiar e ceva serios 100%), si pleci. Nu conteaza ceea ce spune ea cu biserica si alte bazaconii. Nu superi pe nimeni faptul ca stai cu el si nu sunteti casatoriti. Astea sunt doar prostii.
Răspunde
Si eu sunt ortodoxă dar ce spui tu acolo mi se pare exagerat deja.
Da, stiu ca in biblie se zice ca e păcat sa nu fi căsătorit si sa stai cu cineva, dar totusi suntem in secolul 21 si cred ca exista păcate mai mari decat asta.Plus ca sigur nu sunteti chiar lipsit de păcate incat acum va e frica ca asta ar fi primul.
Ca sa nu mai vorbim de faptul că dacă va puneti pirostriile si dupa un timp realizați ca nu va merge relația ce faceti, divorțat, sau stati asa obligat forțat?
Iar alta chestie ar fi...de ce ar fi o nuntă atat de speciala? De ce atata tam tam pentru o seară ca nu am inteles niciodata? Nu va iubiti la fel de mult daca nu investiți mii de euro intr-o petrecere? Mai bine strange-ti bani pentru casa sa nu mai stati prin chirii, nu pentru o zbenguiala.
Credinta e buna si o accept. Insa este o limita.
Cand se interpune in relatia de cuplu e nasol.
Chiar imi place ipocrizia unor preoti care dau sfaturi de abstinenta in timp ce seara merg la sotie si fac sex sau dragoste.
Trecand peste asta, cel mai bine este sa iti traiesti viata asa cum consideri tu si prietenul tau.
Mutati-va impreuna si luati viata in piept!
Timpul trece si nu se intoarce.
Mamei tale poti sa ii spui ca te rogi si pentru sanatatea ei dar si pentru ca Dzeu sa va lumineze viata voastra de cuplu aici pe pamant.
Daca e sa merg pe logica credtina, chiar crezi ca Dzeu are special grija voastra ce faceti seara in pat?
Nu vreau sa iti jignesc credinta ta religioasa insa incerc sa iti dau un sfat.
Bun sau rau, pleaca de la ideea ca si prietenul tau este un suflet ca si tine. Nu pierdeti timpul aiurea ce taman pana la urma toata sunt amintirile si experientele, bune sau rele.
Voi traiti in Evul Mediu, pe bune... duhovnici, cununii.
Daca gandesti asa la 21 de ani, si i-ai permis mamei tale asemenea aberatii pana in prezent, nu stiu daca mai e ceva de facut...in mod garantat, la 40 de ani te vei da cu capul de pereti, cu toata "credinta"...
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
