Si mie mi/au spus mereu parintii ca e cea mai mare catastrofa sa faci sex fara casatorie si eu m/am straduit sa ii ascult. Daca vei face sex cu prietenul si pe urma te va parasi, vei zice avea dreptate saraca mama, ce prostie am facut ca nu am asucultat-o.Si eu cred ce spune Biblia ca Dumnezeu a inventat sexul pentru a te bucura de el doar in cadrul casatoriei( in orice zi, conform Bibliei fiecare cuplu casatorit are dreptul sa aleaga cand posteste de mancare sau sex, conform Romani 7)Si eu cred ca indepartezi protectia lui Dumnezeu de peste viata ta daca nu il asulti si faci sex fara casatorie. In Biblie scrie sa fugim de curvie/Sexul cu sotul tau, cand percepi ca si Creatorul se bucura impreuna cu tine de plcerea pe care el a inventat/o pentru tine, deci fara mustrari de constiinta nici inainte nici dupa, e cel mai placut.
Oamenii simpli, fara prea multa educatie se ascund dupa religie cand vor sa nu recunoasca ceva, sau cand vor sa manipuleze pe cineva.
Tu de la 18 ani ai dreptul sa faci ce doresti, neputand nici macar maica-ta sa te oblige sa faci ceva, sau sa mergi la o facultate pe care o doreste ea.
Nici tu si nici fratele tau nu trebuie sa-i mai dati ascultare, odata ce este atat de limitata si se baga in viata voastra.
Spune-ti ca ea si faceti ca voi!
Si eu am fost crescuta tot cam ca tine de aceea mi-am invatat lectia iar copii mei i-am educat total diferit, fiind deschisa la orice subiect si explicand orice si-au dorit sa stie, vorbind cu ei absolut orice inca de la 11-12 ani, cand le-am explicat cum sta treaba cu menstruatia la fete, cu polutiile nocturne si ereciile la baieti samd. Am fata si baiat, dupa cum vezi... acum sunt adulti in toata firea, dar lectiile astea i-au ajutat foarte mult, fiindca amandoi sunt sanatosi si destul de volubili cu mine si taica-su.
Asadar, pastreaza pentru tine secretele si la nevoie, foloseste-ti fratele ca sa va acoperiti unul pe celalalt. Stiu ca-i minciuna si nu am recomandat-o niciodata, dar cu parinti atat de limitati, este mai usor sa eviti o cearta, decat sa treci prin ea.
Folositi prezervativul la sex, intoteauna, macar va protejati de sarcini si boli cu transmitere sexuala... cel putin pana la nunta, ca sa faceti "fata" pretentiilor mamei.
Nasoală situație. Singurul sfat ce-mi vine în minte e să te căsătorești și să stai cât mai departe de ai tăi. Sau măcar să te muți la iubit, dacă relația voastră este destul de serioasă.
Religia + parinti habotnici traumatizati de religie, chiar mi-e mila de astfel de oameni si de situatia ta. Oricata comunicare ai vrea sa ai cu genul asta de oameni e in zadar pentru ca nu se ajunge nicaieri. Dar tu la anii tai ar fi trebuit sa nu mai depinzi cu absolut nimic de ei, poate inca mai depinzi cu bani si d-aia isi permit sa te controleze ca in mod normal la 24 de ani esti pe barba ta.
Treaba se rezolva simplu.Ori stai in continuare cu fratele tau dar faci ce vrei tu fara sa mai iei in seama interdicțiile alor tai, ori iti iei o chirie si te muți.
Eu nu pot sa inteleg cum poate cineva sa se lase controlat încă de părinți la 20+. Nici eu nu vreau sa imi supăr părinții in anumite privinte, sau le mai ascult un sfat.Dar niciodata nu mi-au putut impune sa fac sau sa nu fac ceva.
Asa sunt tinuti oamenii departe de stiinta si prostiti cu povesti religioase primitive puerile, fanteziste si absurde si e normal sa nu fie capabili sa dea o educatie buna copiilor.
Un parinte cand face un copil, nu urmareste interesul copilului, pentru ca acel copil inca nu exista. Il face din interes propriu, de moment sau cu bataie mai lunga. Prin urmare copilul nu ii este dator parintelui pentru ca l-a facut, pentru ca copilul nu s-a cerut facut. Copilul e pus in situatia de a satisface nevoile parintelui fara voia lui. Cand parintele e ipocrit si mincinos copilul poate sa-si ajute parintele la nevoie, dar nu are de ce sa-i satisfaca si pretentiile absurde.
Am crescut intr-o familie cu certuri si batai intre parinti si unde comparatiile intre mine si alte fete care corespundeau gandirii mamei erau facute mereu.
M-am saturat sa ma macine aceste lucruri, vreau sa fiu lasata sa fac ce doresc. In prezent am 2 job-uri, incerc sa fac ore suplimentare pentru a castiga mai multi bani, sper sa imi mearga bine si sa fac facultatea pe care mi-o doresc si sa nu mai fiu tocata la cap.
Nu stiu cine ma poate ajuta sa imi revin psihic si sufleteste pentru ca nu pot sa ma bucur de viata asa cum e ea in zilele noastre si nu de cum era viata pe vremea mamei mele.
Stai frate linistit, totul este doar în capul tău. Ocupați mintea cu lucruri frumoase, lumea e plina de răutate tu fi dragoste?
Am citit si ce au scris colegii de dinaintea mea si prea multe nu as avea de completat. Pe scurt eu as spune sa fii constienta ca pe mama ta nu ai cum sa o schimbi. Din punctul ei de vedere, sfaturile ei sunt bune. Nu ai cum sa ii rastorni lumea mai ales la varsta asta. Atata poate si ea si multi altii din generatia ei care au trait intr-un mediu in care informarea corecta si educatia sanatoasa nu au existat. La fel cum nici trecutul sau educatia care a generat anumite blocaje pentru tine nu mai pot fi schimbate. Cel mai util lucru ar fi sa te focusezi pe tine, pe ce iti doresti, pe nevoile tale si incearca sa ignori ce vine dinspre familie. Situatia ta este clasica in societatea noastra. Foarte multi adulti au probleme si au nevoie sa se duca la psihoterapie ca sa isi gaseasca echilibrul dupa in copilarie si in adolecenta au trait in familii toxice. Foarte multe femei nu reusesc sa dezvolte relatii sanatoase cu barbati sau cum sa obtina satisfactie sexuala sau sunt super nesigure pe ele si anxioase si multe alte lucruri. Tocmai din cauza educatiei aberante primite de la mama. Marea majoritate a lucrurilor pe care le-ai descris tu sunt absolut niste aberatii care nu au nicio baza reala. Sfatul meu e sa cauti sa citesti, sa te informezi in legatura cu toate lucrurile care te pun pe ganduri. Pur si simplu cauti punctual pe google. Sunt articole si chestii foarte utile de citit. Daca ai gasit un partener cu care esti fericita, focuseaza-te pe relatia cu el si pe tine insati si asta e. Cat mai putina interactiune cu ideile absurde ale membrilor familiei si cat mai multa atentie la tine si la intelegerea si rezolvarea traumelor pe care le-ai dobandit.
Sunt absolut constienta ca nu o pot schimba, nici nu imi doresc asta. Este foarte greu sa ignor ce vine din partea lor. Daca ea vede ca fac ceva ce nu ii convine si nu ma poate controla, se duce la mama ei si ma barfeste, iar mama ei ma suna si imi tine morala. De asemenea, si surorii ei ii spune si ma suna si ea. Iar toti ma privesc ca pe un om stricat pentru ca ei ma cunosc doar din spusele ei. Toti ma condamna pentru deciziile luate de ea in numele meu. Ma acuza ca de ce am facut o facultate care nu imi place, ce a fost in capul meu si nu conteaza catusi de putin cand le spun ca ea m-a obligat.
In fine, sunt foarte multe alte lucruri de spus. Blestem ziua in care m-am nascut.
Da, te inteleg perfect. Nu stiu daca te ajuta cu ceva, dar genul asta de relatie de familie este foarte des intalnita. Din pacate asta e educatia si asta e nivelul multor oameni, in special in mediul rural unde sub scuza religiei apar totul felul de idei total gresite despre sex si multe alte aspecte ale vietii. Si educatia asta gresita se perpetueaza la nesfarsit in majoritatea cazurilor. De aceea e foarte important ca tu cand vei avea copii sa fii suficient de atenta sa nu le transmiti mai departe comportamentele si ideile astea. Pana atunci i-ati timp si incearca sa te dezvolti tu emotional. La fel, nu ai ce face nici cu faptul ca ei simt nevoia sa barfeasca si sa iti invadeze intimitatea si sa isi dea cu parerea despre deciziile tale. Asa au invatat ei sa traiasca si stau toti unii peste altii si isi sufla in fund reciproc. Deci sfatul meu ramane acelasi. Incearca sa citesti articole pe teme psihologice si nu te lasa batuta. Repeta-ti incontinuu ca nu ai cum sa ii schimbi, ca nu esti responsabila pentru ei si ca singura ta responsabilitate e sa fii tu bine. Cand te bat la cap pur si simplu evita-i. Cand te suna sa iti povesteasca prostii, nu te mai contrazice cu ei. Lasa-i sa abereze, tu zi "da, da, da" si gata. Daca incepi sa ii contrazici doar le dai apa la moara sa mai comenteze ceva. Eventual cand te scot din sarite poti sa le spui "tu esti fericit cu viata pe care o ai? ia focuseaza-te tu pe problemele tale si lasa-ma pe mine ca stiu eu mai bine ce am de facut". Oamenii astia au o viata de rahat, toti sunt frustrati si nefericiti si isi permit sa isi dea cu parerea despre vietile altora. Fii tare, informeaza-te si ai grija sa fii tu bine. Da-i naibii pe toti cei care nu te accepta asa cum esti. Din cate povestesti pari o fata cuminte si buna. Chiar si daca nu erai asa, familia ta ar fi trebuit sa te accepte. Cu atat mai mult in situatia in care esti.
Am citit tot ce ai spus. Iti multumesc pentru sfaturi si pentru ca ai luat din timpul tau pentru a scrie! As dori sa mentionez ca eu nu caut confirmarea ca ei nu sunt in regula, ci ca eu nu sunt nebună ca imi doresc ceea ce imi doresc, ca ceea ce imi doresc e o normalitate si atat. Multumesc din nou!
Ce? Cum adică,, am crescut in mediul rural si nu stiu ce este comunicarea"? Exclus asa ceva, din start! Este normal ca mama ta sa nu iti explice daca tu nu o întrebi, dacă vede că nu ești curioasă, ea de ce ar fi?! Ea nu stie varsta la care tu vrei să cunoști aceste lucruri si trebuie ca tu sa ii zici.
Nu deci, eu nu te inteleg, de fapt inteleg, dar cum sa alegi facultatea pe care o vrea mama ta?
Ce inteleg eu de aici, si din vb ta ca,, sunt facut a strucata", e ca si mama ta a făcut s*x necăsătorită si dupa cum ai spus tu ca iese un copil mai asa. Adică cum te consideri tu.
Fii tu! Fă ce vrei tu! Acuma, bine ca familia nu îți vrea nimeni. Nu spun nici să te avânturi în relația asta.
Hello!
Viața ta e în mâinile tale. Oamenii din jurul nostru, părinții și rudele nu au dreptul să îți decidă viitorul sau acțiuniile ci doar să-și facă datoria de a te sfătui, iar tu decizi în ce măsură aplici sau nu sfaturile. Nu ești un adult defect, timpul nu e niciodată pierdut, trebuie doar să începi să faci ceea ce crezi tu că e corect și ceea ce vrei, mai ales că ești suficient de matură pentru propriile decizii. Dacă urmezi facultatea îți recomand cu toată căldura să te muți la un cămin studențesc dacă nu ai posibilitatea să locuiești într-un apartament închiriat singură sau dacă relația ta actuală este stabilă să discuți cu partenerul tău pentru a vă muta împreună, dat fiind situația.
Iar, gura familiei o oprești ușor, nu trebuie să le spui tot ceea ce vrei să faci, din păcate e foarte greu să schimbi o mentalitate învechită bazată pe pilde și mituri. Oamenii din jurul tău știu ceea ce vrei tu să știe, iar mama ta, dacă vrea să fie alături de tine o să accepte orice decizie ai lua mai devreme sau mai târziu. Se poate ține ea de credință, tradiții sau gura vecinului până vede că e pe cale să-și îndepărteze copilul, apoi nu poate decât să te accepte așa, cine știe poate îi dai și o mică lecție de viață cu reușitele pe care o să le ai pe proprile forțe.
Mult succes!
Dumnezo nu exista.Una la mana.A doua, la mana, nu mai sta cu mama din Evul Mediu, la 24 de ani! Gaseste-ti un job, inchiriaza-ti o camera, traieste-ti viata.Succes!