Buna dimineata și Paste Fercit, am o întrebare, legată de rude, mai exact despre invidia între rude, ce consider ca e dăunătoare și fără nici un sens dar din păcate am rude ce poarta invidie f mare. Mereu "Construcția pe care ai făcut-o nu e buna" "Pentru mașina aia nu merita atât" "Lucrezi terenuri dar degeaba ca nu știi da schimbi un bec" etc... deja m-am saturat de afirmații de genu de la unchi, mătuși, etc. Pur și simplu ma deranjează însă niciodată nu am vrut sa fiu nesimțit sa ma iau de ei, deși știu ca exista invidie din partea lor, ieri de exemplu, am fost la bunicii mei, care sunt persoane f de treaba, unde a venit și unchiul meu, unde chiar după ce am intrat in curte la ei, auzeam cum vorbea unchiul meu cu bunica și bunicul meu lucuri de genu "Da, el cum a făcut asta?, De unde, cum etc" El nestiind ca sunt acolo, dar pentru ca am vrut sa fiu de treaba m-am prefăcut ca nu am auzit pe ascuns. Suta la suta și vouă vi s-ar întâmplat sa aveți rude de genu, cum v-ați comportat cu ei și cum i-ați făcut sa se calmeze?

Le.am facut fata in cateva ocazii fiind ambitios i.am rezolvat cu cateva replici. Trebuia sa-i zici care e baiul nu e multumit cu ce are in casa lui? Sa nu isi faca griji de tine pentru ca esti stapan pe situatie

Mi s-a intamplat, dar desi initial ma raneau, in prezent ii ignor si consider oameni adevarati prietenii, nu rudele rautacioase

Nu, nu am rude din astea. Tu de ce nu ai coloana sa îți expui punctul de vedere? Și de ce ați încălcat legea și v ați adunat ieri cu toții? Aparent nimănui din familia aia nu ii pasa de reguli de bun simt.

Exista doua posibilități, ori chiar nu faci locurile bine iar oameni observa si tind sa te critice sau sa te oprească din a mai face anumite lucuri, ori chiar este frustrare si invidie.
Noi ca si oameni desi nu o sa recunoastem, mereu o sa avem in noi starea aia de ciuda, nu neapărat pentru ca avem ceva cu persoana X, cat pentru faptul că am vrea sa putem noi pentru noi sa facem mai mult.In momentul in care tu te lupți cu tine,cu obiectivele tale si lupți sa iti atingă anumite teluri si le atingi greu,in momentul in care ii vezi pe alti ca pusca din degete si le au (si poate aia nu s-au chinuit nici pe jumătate cat tine) te cam enervează.Nu trebuie sa avem invidie unul pe altul,sau sa ne uram pentru anumite lucuri dar nu prea poti nici sa iti controlezi frustrarile in anumite situatii,pentru ca deja anumite chestii din viata ta te-au incercat destul de mult ca sa mai ai răbdare sa vezi cum altii continuu performeaza cand tu te chinui din greu sa ajungi la acel nivel.
E chestie de noroc,de minte, de ambiție, de posibilități, dar na, iti vine greu pentru ca asa functioneze ca om.

Regret ca nu am asa rude, as avea imensa placere sa-i pun la punct din doi timpi si trei miscari.
Cum? Le spui simplu sa-si permita sa intervina in viata ta cand vor raspunde dansii pentru actiunile tale. Si ca pot veni cu diferite corectii sau sfaturi atunci cand le sunt cerute.
Pace