Buna dragilor.Am nevoie de ajutor.
O iubesc pe mama dar nu mai o suport. In fiecare zi ne certam. Am 14 ani,am si eu o varsta, imi interzice prea multe. Iubit nu pot sa am, daca stau cu un baiat de vorba imediat ma ia la intrebari "De ce vb tu cu ala?" "Cine sunt aia de te-au salutat?" etc.Imi zice ca nu sunt de iubiti la varsta asta, ca sunt prea mica, ca el va vrea si altceva, ca nu stiu ce.
De fiecare data cand ies afara cu prietenii mei ma suna intruna, si la 8 seara trebuie sa fiu acasa.Nu ma lasa sa ma duc in parc(Tineretului,Orasele, etc.) sau departe de casa,orice as intreba-o e negativ"Nu ai voie,daca te fura cineva?" numai pe langa bloc ma lasa.
A aflat ca m-am vazut cu in baiat fara sa ii zic ei, iar acuma mi-a confiscat telefonul si pc-ul ( am intrat pe ascuns). Nu i-am zis pentru ca stiu ca orice ii spun raspunsul e "NU!"
Imi verifica telefonul zi de zi si se uita mereu prin mesajele mele, cu cine am vorbit, chair si la poze.Nu vreau sa o fac sa sufere,dar si eu sufar. Vreau sa ma inteleg cu ea si sa aiba incredere in mine, vreau sa fim deschise una cu alta, eu una nu pot si nu inteleg de ce.
Ma sufoc credeti-ma, ma sufoooc! Ajutati-ma.Va multumesc mult. Pupici.
P.Sarintii mei se uita non-stop la stiri, si nu prea ma lasa cu prietenii ca cica ma influenteaza la rau.

La varsta asta parintii o iau razna, iti spun din proprie experienta. Si eu am avut aceleasi probleme cu mama. Nu prea ai cum sa o convingi decat sa ii explici ca trebuie sa aiba incredere in tine. Incearca sa ajungeti la un compromis. Du-te acasa cand se intuneca sau stabiliti o ora impreuna pe care sa o respecti cu conditia sa nu te mai sune asa des. Daca plecati undeva mai departe de casa spune-i lucrul asta, nu incerca sa ii ascunzi lucruri pentru ca o sa se inrautateasca situatia. Expica-i faptul ca mergeti in locuri publice si daca sunteti in grupuri mai mari nu o sa vina nimeni sa va ia pe sus in mijlocul parcului.
Cat despre stiri, iti spun ca cineva care a studiat domeniul, iti arata numai cazuri izolate dar dau impresia ca astfel de cazuri sunt mult mai des intalnite decat in realitate.

Te inteleg ca tii greu. ceva de genul sunt si eu doar ca nu imi verifica telefonul, sterge tot din telefon. pentru ca acuma ii asa sa zic un val in viata in care toti o iau razna, esti in perioada adolestentei, iti este greu. oricum va incepe scoala si chiar daca o sa fie mai greu de invatat dar sa te gandesti ca la scoala nu te urmareste. Te inteleg asa sunt si eu. desii si mie imi cam interzic... ai mei lucreaza si mai ies si eu. nu stiu daca parinti tai sau cel putin mama ta lucreaza, daca este casnica te cred ca ti greu. eu iti doresc mult noroc. stii cum e, taci si inghite. si eu daca ma iau in gura cu ea zice ca nu o iubesc si asa pur si simplu abereaza, ei cred ca ne pierd dar nu este asa... multa bafta sa ai

Fiind baiat, si mai mare, nu cred ca pot sa-ti dau sfaturi din ce am facut eu cand eram nitel mai mic, insa, iti pot spune ce faceam eu, si ce fac in continuare. Stiu, cand eram eu mai prin clasele primare, ca ne zicea profa de biologie, ca noi baietii suntem mai ciudati pentru ca avem varsta care avem, iar voi, fetelor, teoretic sunteti cu 2-3 ani mai mature ca noi si de-aia va atrag baietii mai mari etc.
Mie imi cunoaste aproximativ toti prietenii, desi is cu 2 ani mai mici, sau 10 ani mai mari, cum asa? Pentru ca vin cu ei acasa. Daca sunteti mai multi nu se ia nimeni de voi, legea junglei, asa suntem si noi, desi stau intr-un cartier cu reputatie mai proasta in oras (droguri, batai, politie si alte nebunii cu ciucurei).
Ai putea sa incepi sa devii mai distanta, desi nu iti recomand deoarece cu atat se va apropia mai mult de tine. In vederea dorintei tale fata de a avea un iubit, asa eram si eu in urma cu un an-doi, insa a fost o simpla pasiune, parerea mea e ca in secolul asta totul se rezuma la bani, frumusetea exterioara, nu cea interioara, in niciun caz la dragoste.
Totusi, ai putea veni cu prieteni de-ai tai pana acasa, mai intai sa te shcimbi etc, apoi sa steie cat mai mult, sa-si faca cateceva idei despre ce amici ai. La telefon poti pune parola, ori tine-l inchis si zici ca i s-a dus bateria, pana la urma fiecare are nevoie de intimitate. 8 seara, serios? Cam atunci ies eu pe afara ca se insereaza si se lasa racoare si e mai placut

Tratează lucrurile cu diplomație. Nu te ambala, nu te certa! Dă-le senzația că au dreptate și fă ca tine! Nu desconsidera sfaturile lor în totalitate!

In unele privinte mama ta are mare dreptate.
Ai toata viata inainte sa iti faci un iubit! De ce nu te bucuri de copilarie?
Inca nu realizezi ca mama ta vrea sa te protejeze de pericole. Avand in vedere ca se uita la stiri, este constienta de lucrurile rele ce ti se pot intampla! Si de aceea incearca sa te protejeze mai mult.
In privinta mesajelor: le poti sterge din telefon.

Pretuieste-ti mama!

Buna. E normal ca mama ta sa te protejeze pentru ca te iubeste. Insa cred ca te protejeaza cam prea excesiv. Poate nu are suficienta incredere in tine, mai ales ca ai iesit cu baiatul ala fara ca ea sa stie,trebuia sa o anunti. Sigur si-a pierdut increderea in tine. Incearca sa ii spui ca daca vorbesti cu un baiat nu inseamna ca esti cu el si faci prostii, spune-i sa iti acorde libertatea de care ai nevoie si tu, si la fel si intimitatea, sa nu-ti mai controleze telefonul si asa mai departe.
Si eu am avut probleme de genul asta cu mama si am invatat sa fiu mai deschisa cu ea, sa-i spun ce mi se intampla, adica nu detaliu cu detaliu dar in mare parte stie tot ce e in viata mea. Unde merg, cu cine sunt, si inclusiv despre iubitul meu stie tot il si cunoaste si asa mai departe. Parerea mea e ca ar trebui sa vorbesti mai deschis cu mama ta sa-i spui ca te deranjeaza si ca suferi daca se comporta asa cu tine. Totusi esti fata ei nu cred ca nu o sa te inteleaga.
E normal sa isi faca griji, tu nu vezi cate se intampla in ziua de azi?
Cate fete la 14 ani raman insarcinate sau sunt violate? Trebuie sa intelegi ca are intentii bune, nu ar avea de ce sa iti doreasca raul, e mama ta!

Cam exagerat...Dar ce-i drept asa-s parintii.
Sfatul meuaca tot incerci sa vorbesti cu ea si raspunsul e NU,ma introdu in acest joc si alte persoane, prietene cu ea, rude, cunostinte, tatal tau etc

Hm. trebuie sa ai o discutie cu ei. foarte serioasa Acuma cu iubitu. cu ce te ajuta asa tare? si eu am 14 ani si nu am prietena/n-am avut prietena dar nu ma doare. Oricum. la varsta asta nu prea exista iubire asa ca... Poate ne combinam daca vrei Glumesc))

E un conflict foarte des intalnit. E datorat faptului ca parintii sunt mult prea protectori si felul lor foarte pesimisti sau negativisti. Parintii au impresia ca tu nu intelegi asa cum trebuie libertatea. Ei au o alta parerea, mai pe scurt le e frica sa nu intri brusc in ceva, intr-o lume din care sa iti fie greu sa iesi. Au un instintc de conservare mai ridicat. Acum vreau sa -ti zic o chestie pe care parintii nu o inteleg. Daca tu ca parinte esti mult prea strict sau sever cu copilul tau in ceea ce priveste iesirile lui, prietenii lui, relatiile lui, tentatiile lui sau intr-un cuvant libertatea lui, copilul va ajunge in situatia data, sa nu te mai suporte sa incerce sa evadeze, deoarece el se simte mult prea inchis, cu prea multe restrictii impuse pentru varsta pe care o are si ca oricine va incerca sa " evadeze ". Aceasta evadare e inevitabila si e foarte periculoasa pentru copil dar si pentru tine ca parinte. E vorba de faptul ca odata si odata, o sa iasa de sub aripa mult prea protectoare a parintelui si acel moment va fi unul decisiv : va sti copilul de ce sa se fereasca sau nu?
Raspunsul in mintea ta ca parinte este unul logic din punctul tau de vedere: " Da, va sti, ca doar de aia a avut atatea restrictii si eu l-am invatat". Este un raspuns corect din punctul parintelui de vedere, dar marea problema e ca de cele mai multe ori copilul va cadea in prima capcana. Cel mai bine e sa invete singur din greseli minore si sa le asocieze cu unele majore decat sa ajunga din prima, fara experienta la situatiile cele mai periculoase si vorbim aici de : sexualitate prost inteleasa, droguri, ilegalitati, si vicii daunatoare. Se va ajunge la asa ceva foarte usor. E nevoie doar de o persoana din noul anturaj care sa atraga " victima ". Din punctul de vedere al copilului este curiozitatea, dorinta de a impresiona si o falsa siguranta de sine. De aici si pana la o tragedie este un pas extrem de mic si foarte usor de facut. Asta e marea problema a severitatii parintilor. Le inteleg ingrijorarea, si si tu la randul tau o sa o intelegi, atunci cand vei fi parinte si vei avea responsabilitatea de a pregati pe cineva pentru pericolele lumii in care traim si pentru situatiile de viata care te iau pe nepregatite. CEL MAI BINE, ar fi sa le dai sa citeasca raspunsul meu, sper sa-i puna pe ganduri sau cel putin sa le trezeasca un gram de realism. Nu zic sa iti dea drumul, sa te lase sa faci ce vrei. Nu! Este vorba de libertate, dar nu de una prost inteleasa. Nu vad motivul pentru care nu ai putea avea un prieten/iubit. Cel mai mult conteaza educatia si instruirea pe care ti-o fac parintii. Dar si tu, daca se va schimba ceva, daca vei avea mai multa libertate trebuie sa fi recunoscatoare chiar daca tie ti se pare ceva normal, ceva ce trebuie sa ti se ofere fara ca tu sa ceri. Incercati sa ajungeti la un echilibru, la o cale de mijloc si usor usor sa primesti si tu dar si ei sa aiba ceea ce asteptati.Mult noroc, si inca odata te rog sa le dai sa citeasca raspunsul meu si sa se gandeasca 5 minute la tot ce am zis!