La fel de importanta ca legătura dintre locomotiva și vagoane
Psihologia relatiilor spune că 80% din problemele din cuplu se datorează deficiențelor de comunicare. Cam mult, nu?
" Căci unde dragoste nu e, nimic nu e..."
Dragostea se daruieste.
Cînd dai, oferi, chiar și o simpla privire, un zimbet, comunici.
Nu exista dragoste fara comunicare!
Pe o scara de la 1 la 10 e cam de 12. Asta daca vrei sa ai o relație fericita
Un răspuns simplu și direct! Mulțumesc! Sunt de aceeași părere!
Probabil pe langa atractie, sentimente si respect e urmatoarea componenta ca imporanta. Uneori prea multa sinceritate si comunicare pot rani mai mult decat lipsa lor : ) ) asta ca o gluma.
Pai cum adica ce importanta comunicarea in cuplu? Pai asta e cam tot, sa te sfatuiesti, sa iti spui problemele, nemultumirile, sa rezolvati treburile, etc.
Desi este foarte importantă,de obicei e chiar marginalizată,din anumite puncte de vedere,in sensul in care partenerii evita să-și spuna lucruri și de aici apar rupturi mici,dar ireversibile.
In cazul in care partenerii sunt geloși și totuși își ascund lucruri că "las'…nu trebuie sa știe ",ca ulterior sa se descopere și să apară certurile.
Mai mult, o proasta comunicare se vede și atunci când este vorba de o ceartă, mulți își reproșează chestii, dar nu multi conștientizează că o cearta nu se bazează numai pe reproșuri și cuvinte grele, ci se poate vorbi și frumos și să se recunoască că vina nu e numai a partenerului ci și a noastră.
Dar deh, mulți suntem prea orgolioși și prin urmare preferam sa ne despărțim de cineva doar pentru faptul că nu ne-a dat dreptate sau preferam sa ne certam decât să discutăm amiabil, ținem în noi până nu mai putem și apoi ne mai mira de ce izbucnim și ajugem sa ne despărțim pentru niste lucruri minore.
Sper că am fost coerent
Probabil,in orice caz,trebuie să știi,asta in caz că nu o știi deja,că e mai bine uneori sa stai deoparte de anumite lucruri în sensul in care degeaba ii explici cuiva niste lucruri daca ea tot pe a ei o ține...și mai și interpretează greșit...da
Dar dacă persoana e receptiva, are nevoie de un sfat, o părere. unii poate chiar vor sa învețe ceva și poate și aplică, atunci dă-i-l din suflet, ii va prinde bine
Este foarte importanta, doar comunicand poti trece peste diversele probleme care vor aparea in cuplu.
Iubirea este importanta. Compatibilitatea este importanta. Cum zicea și un utilizator dacă ii comunici partenerului ca nu mai ești atras de el, ca s-a îngrășat nu știu cât mai salvează relația aceasta comunicare. Este importanta dar sunt și oameni mai tăcuți ca să zic asa și pot fii fericiți în relație nu toți bărbații comunica asa ușor. Mie fostul partener îmi comunica destul de des ce vrea de la mine, cum sa fiu, ce sa nu mai fac iar chestiile astea au pus capac, dacă compatibilitatea era mare probabil ca nici nu era nevoie de aceste subiecte
Doar in cuplu este importanta?
Daca ne uitam in istoria omenirii pe linga comunicarea verbala, a aparut comunicarea grafica, scrisul, comunicarea nonverbală - limbajul corporal, expresia facială și tonul vocii -, comunicarea cu sine, prin gandire, autoexprimare, etc.
Deci fara comunicare nu prea merge nimic. Cu atat mai mult in cuplu.
Nu doar în cuplu e importanta, comunicarea e esențială orice am face trebuie sa știm sa comunicăm
Perfect de acord. Pana la urma fara comunicare nu se poate face nimic.
Daca nu vorbesc limba Cuvantului nu este importanta. Multa vorbareala si risca sa ajunga la impulsivitate. Folosesc erezia pentru a ajunge la lipsa de cuvant. Adica la stari de floare sau reptile. Se departeaza de Cap ca sa ajunga la trup.
Extrem de importanta, și nu numai într-o relație amoroasa. De la lipsa de comunicare sau o comunicare deficitara, de acolo pleacă majoritatea problemelor dintre oameni.
Am 32 de ani! Sincer nu vad de ce ar fi rușine să întrebi de ce este importantă comunicarea într-un cuplu poate am făcut-o cu un scop anume! Oricum dacă sunteți de părere ca este o întrebare nepotrivită există acolo sus sub întrebare un butonaș rosu pe care scrie "raportează" și puteți să-l apăsați oricând simți nevoia!
De ce ti-ar fi rusine sa intrebi asa ceva? Eu stiam raspunsul, dar nu mi s-a parut aiurea ca a intrebat, multe nu le stii nici la 80 de ani.
De ex majoritatea barbatilor si la 85 ani zic ca nu au inteles femeia.
Eu am inteles-o f bine, dar ei nu, ca nu cunosc natura umana, natura ei, psihologia ei, dar nu e o rusine, ii explic omului si daca are 70 de ani si eu 45.
Rusine e sa nu vrei sa stii, nu ca nu stii, e de apreciat ca intreaba, ca vrea sa stie, nu conteaza varsta.
Mie nu mi-e rusine sa intreb nimic orice ar fi, si chiar daca la unii li se pare ceva banal care trebuia sa stiu, pai uite ca nu stiu, sa-mi explice ei daca stiu.
Nu are cum sa puna ca e intrebare nepotrivita, raport dai cand e ceva ce incalca regulile forumului, insulta, injuratura, spam, misto.
Pe softpedia daca simte cineva "nevoia", sa dea raport aiurea, poate simt si moderatorii nevoia sa dea o pedeapsa cumva.
Ca raptoarele incarca moderatorii care trebuie sa le analizeze si nu au nevoie de aiureli.
Nu conteaza varsta, f bine ca ai intrebat, i-am zis si lui acerr acum, rusine nu e ca nu stii, ci ca nu vrei sa stii.
Tu ai vrut sa stii, felicitari.
Daca eu cunosc raspunsul, nu inseamna ca toti stiu.
Eu am 45 ani si intreb cand nu stiu ceva, chiar daca altora li se pare ca trebuia sa stiu asta si la 19 ani.
Mi-a mai zis "aaa pai nu stii", si eu "pai tocmai de aia, daca stii tu, zi-mi, hai, invata-ma tu".
Eu consider ca mereu avem ceva de învățat chiar și de la un copil de 2 ani eu de exemplu de la copilul meu am învățat ce înseamnă răbdarea și în fiecare zi învăț ceva nou și sincer nu-mi este rușine pentru că nu putem sa le știm pe toate pentru că nimeni nu e atotștiutor!
Evident ca avem mereu ce invata de la oricine, ai dreptate, asta ziceam si eu, ca si de la un prost ai uneori ce invata, multi nu respecta regula asta, in loc sa invete, resping parerea altora doar sa fie ca ei, desi ei stiu ca nu e ca ei, ca daca nu stiau, nu respingeau nimic.
Normal ca nu trebuie sa ne fie rusine sa invatam de la oricine, sunt chestii si la mine care le pot invata de la unu de 15 ani, nu e nici o problema.
Si daca zice cineva "aaa, pai trebuia sa stii asta", nu trebuia sa stiu neaparat. Ca depinde de situatiile de viata, daca te-ai lovit de chestia aia.
Pai da, orgoliu vine din complexe din trecut, din traume. Un orgoliu face rau celui in cauza, ii zici sa se dea de pe linia de tren, dar prefera sa treaca ala peste el dar sa nu faca ca tine, cam asa sunt astia.
Mai era unu, si eu si altii "da ma bacu", el "ete nu-l dau!".
Deci am caz concret. Ca nu daduse bacul anul ala cand trebuia sa dea.
Dar ca ii ziceam noi, ca sa nu faca ca noi, zicea ca nu-l da.
Pana la urma l-a dat, dar zic asa prima reactie.
Pai nu, ca, cauza o afli simplu daca omu zice corect viata lui. Daca nu zice, poate nu afli niciodata trauma care a dus la orgoliu.
Dar omu se duce acolo sa rezolve, ca vede ca felu lui ii e daunator.
Desi uneori poti sa nu stii nici tu ce a dus la trauma aia, psihanalistii zic ca se pot intampla multe si inainte sa stii de tine, nu am inteles asta, dar na.
Adica daca zice "fi puternic", cica copilu la nivel inconstient poate interpreta "aaa, deci nu sunt..nu sunt bun, nu sunt okey", si de aici sa apara complexe de inferioritate, si sa nici nu stii ce si cum.
Desi nu am inteles de unde stiu ei ca e asa, cum au aflat?!
Au intrebat pe ala de 4 ani "ba asta de 4 ani, cum vezi ma tu ce a zis tactu cu puternicu lui?"? Nu avea cum. Sunt doar banuieli.
Mai ales ca nu stii parintii daca au zis ce au zis.
Cica trebuie sa zici "esti puternic".
La unii nu se rezolva niciodata, la unii da.
Ex de orgoliu prostesc stiu de mine, s-a zis "vezi ca ai cutare, du-te la doctor mai repede".
Ala s-a suparat, si dupa cam 2-3 ani era destul de avansata treaba, deja se complicase mult, a regretat ca nu s-a dus la medic cand trebuia.
Dar s-a suparat ca, cum sa-i zica altul ce sa faca, adica cum el sa nu isi fi dat seama singur? Pai daca nu si-a dat, era clar ca alalalt vb prostii, cam asa gandea.
Ce il costa sa se duca la medic sa verifice? Ca omu zicea niste simptome totusi, dar nu le lega ca ar fi ceva cine stie ce.
Si daca cautai pe net poate gaseai despre.
Altu continua sa stea cu parteneru toxic dar asa din ambitie sa ii faca rau toxicului.
Si cine sufera? El, ca pe ala ii doare in pix, adevarat ca il enerveaza, dar daca il enerva cu adevarat ca lumea, il zbura de acolo imediat, mai ales ca statea in casa toxicului.
Gheorghe Gheorghiu - Unde dragoste nu e, nimic nu e
Https://www.youtube.com/watch?v=yOqrzQ0JdQA
Lipsa de comunicare duce la "rugina" si la defectarea instalatiei care de multe ori nu se mai poate repara. Deci mentenanta constanta este cheia succesului. Comunicare Comunicare Comunicare.
Este ESENTIALA!
Încearcă tu sa nu vorbești cu partenerul tău o săptămână, o luna...și vei afla răspunsul.
Lipsa comunicării = finalul relației ( de cele mai multe ori ).
În clipa în care încetam sa mai fim deschiși cu partenerul de viata, se rupe bunăstarea în acea familie.
Când partenerii încetează sa- și mai facă complimente ( de exemplu, căci și asta este o forma de comunicare), aceștia se simt neîmpliniți. Atât femeile cât și barbatii, au nevoie de confirmări.
În alta ordine de idei, fără comunicare, nici viata intima nu mai exista ( sau poate sa fie asa...ca o obligație conjugala ).
Oricum ar fi, comunicați oameni buni și nu lăsați relația sa moara ( dacă va iubiți).
"fără comunicare, nici viata intima nu mai exista"...
E adevărat.
Eu vad viața intimă ca pe cea mai intensă comunicare. Prin orice gest, prin orice privire, prin orice mișcare ii transmiti partenerului ceva, și el tie la fel. Cînd eram la început, mă miram uneori că sunt în stare de așa ceva. Dar, suntem oameni, și comunicarea e in singele nostru, fără ea nu am putea exista.
O întrebare simpla și în același timp complicată
Nu e deloc complicata. O persoana cu care nu comunici e o straina. Vrei sa ai o relatie cu un strain?
Am pus întrebarea cu un motiv și acela este ca am văzut tot mai multe întrebări de genul "cum sa ii spun partenerului ca nu ma satisface " deci pentru uni e complicata comunicarea!
Pai pentru noi nu e dar pentru alții e
Daca nu comunica ceea ce spune Dumnezeu cad in epilepsie si le sare un ochi. Unde nu ii cap vai de trup.
Corect am întrebat cât de importanta este comunicarea nu de ce este importantă sau de ce trebuie sa comunicăm într-o relație! Ala e cu totul alt subiect!
Tu crezi ca exista comunicare in disonanta? Exista doar niste zgomote care nu te lasa sa asculti consonanta universului. Tu ii vezi pe astia prin parcuri si la fantani? Nu le plac lucrurile mici si nici nu stiu sa conécteze cu ele. Sunt raciti si trebuie sa ia pastile (este mai buna raceala decat moartea/imbolnavirea). Le plac doar Florín Salam si sa doarma mult. Unu care traieste in disonanta, cu zgomot interior, voci interioare, anxietate, preocupari, etc., nu poate asculta múzica sferelor. Eu o aud ii simt vocea si bataia. Stiu sa ma conéctez si cu ninsoarea. Pentru ca mi-am linistit zgomotele interioare si am ureche pentru ele.
Comunicarea este esențială în orice relație, mai ales într-o relație. Fără o comunicare adecvată, pot apărea neînțelegeri, conflicte și probleme de încredere. Comunicarea deschisă și sinceră permite ambilor parteneri să-și exprime sentimentele, gândurile și nevoile, ceea ce duce la o relație mai puternică și mai solidă. În plus, este important să rețineți că comunicarea include nu numai vorbirea, ci și ascultarea și înțelegerea celuilalt.
Corect frumos explicat