Bună! Efectiv nu mai suport sa traiesc in casa asta, in familia asta, de cand ma stiu am așteptat sa fac 18 ani sa scap de tot si sa merg pe drumul meu. Mai am 7luni fix pana o sa ajung la majorat, dar simt ca nu mai pot.
Sunt clasa a11a la un profil de top din oras, profil mate info cu info intensiv. Nu am note de 3, 4, dar nici numai 9 si 10... sunt cumva pe la mijloc, am in principiu 6, 7, 8. Mama mea ma omoara cu asta, ma pedepseste non stop ca pana nu am doar 9 si 10 nu mai am voie sa ies din casa, dar nu sunt robot, la materiile usoare am 10, dar la fizica, mate, chimie imi e imposibil. De exemplu i am explicat ca mai mult de jumătate din clasa a luat 2 la testul de la fizica, si eu am luat 6, cea mai mare nota din clasa fiind 7. Ea mi-a spus ca eu trebuie sa fiu in cazul acesta de 8. Niciodata nu am fost prima din clasa, mereu am fost undeva in top 6.
Cum pot sa o fac sa inteleaga ca notele nu arata inteligenta? Pana si profesorii ne spun ca un 7 la profilul meu se ia mai greu decat se ia un 10 la filo. Efectiv simt ca trebuie sa ma sinucid, nu pot face fata si vreau sa am si eu macar acum o adolescenta mai normala, ca pana acum si asa mai mult in casa am stat, dar daca nu se poate nu are rost.
Ea nu imi plateste nimic din ce imi cumpar, uneori pana si mancarea trebuie sa o platesc tot eu, la haine cumparate de ea nici nu mai indraznesc sa visez. Eu am venitul meu de 1200 roni si de acolo am banii.

De unde zici ca ai venit de 1200 roni?

Depaseste frica de a nu te supune. Ea raspunde de tine dpdv legal, dar este si obligata sa te intretina in bune conditii. Tu nu esti obligata sa iei ce note spune ea. Nu esti obligata sa ii spui pe unde te-ai incurcat dupa scoala, de ai venit mai tarziu. Nu ai nici o obligatie fata de ea.
Comunica putin si rece, incalca-i restrictiile inutile. Esti aproape majora, nu trebuie sa te comande ca pe un copil de 10 ani.
In acelasi timp, nu te apuca de prostii, nu te integra in anturaje tampite, de dragul refugiului sau razbunarii. Dezvolta-te in bine, alege anturaje de nivelul tau.

Păi spune le si tu ca, ca vecinei ii cumpara masa haine de firma, ea de ce nu iti poate lua tie? Ca vecinu are ultimul tip de mercedes, ea de ce nu si-l poate lua? Ca părinți lui x sunt medici, ea de ce nu e macar avocat? Si termini discutia.

Ai ceva rude sa te muti la ele?

"Eu am venitul meu de 1200 roni si de acolo am banii"

De unde ai tu banii astea?

Trebuia să te muți pe filo mai din timp dacă te chinuie aşa mult matematica, chimia şi fizica şi acum poate nu mai aveai problemele astea.Probabil nu ai o înclinație către ştiințele exacte.
Poate mama ta are anumite aşteptări cu privire la viitorul tău, iar acum nu te vede orientată spre nimic şi de asta se comportă aşa.Şi nu vreau să zic că e tocmai corectă abordarea ei.
Mai sunt 7 luni, strânge şi tu din buci, apoi mută-te (dacă te poți întreține singură) şi fă ce vrei cu viața ta.
Doar că o să fie cam greu şi cu liceu şi cu job în paralel, dar tu ştii.

Din păcate, calul bătrân nu-l mai înveți la ham.
Copilul trebuie să învețe pentru a cunoaște, nu pentru a ști. Iar asta este o mare necunoscută pentru majoritatea părinților. Copilul trebuie susținut în efortul lui de a dobândi ceea ce dorește, speculând excelența sa într-un domeniu sau mai multe.
Notele sunt irelevante.
Te sfătuiesc prietenește să mai ai puțină răbdare. Pari destul de matură în gândire.
Deci, lasă furia deoparte și încearcă să îți faci calculele la rece. Viitorul tău sună bine, dar trebuie să îl pregătești cu grijă.
Succes!

Nu vreau sa iti dau sfaturi alte sfaturi ce nu au legatura cu scoala, dar iti zic ceva, eu am luptat 4 ani sa am dreptul la scoala, am vrut sa ma sinucid fiindca familia nu ma lasa sa merg la scoala, eu zic sa apreciezi faptul ca ai dreptul sa inveti.

Un caz destul de complicat, dar totodată usor. Ce pot face eu este decat să te sfatuiesc. Mama ta poate fi de doua tipuri. Ori permisiva ori aprigă la comportament. Eu o zic in stadiul de persoana aflata in cunostinta de cauza. Sunt multe cazuri in care ajung multi sa se sinucidă pe un temei atat de idiot. Nu stau acum sa-ti scriu de viitor, de viata buna pe care o poti avea, astea depind doar de tine, sunt abureli. Nu sunt aici sa te convingi de ce viata poti avea, insă fă un exercitiu de imaginatie, ce s-ar intampla dacă tu te-ai sinucide? Cine te-ar plange, cui i-ar părea rău? Una dintre persoane nu poti spune că nu e mama ta. Cu siguranta ea va fi printre primele căruia ii v-a părea rau. Deci dacă ea ar „plange" de ce te-ar face să suferi cat timp esti in viata? Acum poate suna destul de ciudat si familiar „iti vrea binele". La fel, nu iti umplu capul cu texte motivationale insă, avand in vedere că tu ai o varsta in clasa 11-a cu siguranta ai si un/o diriginte. Incearcă ca la viitoarea sedinta cu parintii sau chiar poate mai devreme să vorbesti cu acesta/aceasta să ii explici situatia din familie si cu siguranta comportamentul mamei se va schimba. Iti dau un sfat. Niciodată nu o poti convinge tu de ceea ce este adevarat si totodata de ceea ce te priveste in mod direct. Ori aduci dovezi, ori martori. Martorul tau cel mai bun este doamna sau domnul diriginte.

Pe langa asta, un parinte mereu isi va dori de la copil mai mult. Te simti intr-adevar inchisă in casă dar poate acest lucru se datorează si din cauza protectiei pe care ti-o poartă. Aici se deschid alte ramuri pe care din acest punct de vedere le putem discuta intr-un chat.
Ca o concluzie, sfatul meu este să rabzi. Subcontientul zice că e imposibil inca atata timp dar tu chiar poti. Nu ai „murit" 17 ani, mori inca 7 luni? Cu toate astea problema pe care o ai se poate rezolva si in mai multe moduri, doar ca să nu ajungi la acel gest prostesc adolescentin. La fel, dacă ai nevoie de o „sedinta" de terapie din partea unui „umil" adolescent de filologie care a trecut prin aproape aceeasi problema putem discuta mai multe si in altă parte.

Bună. Este o problemă foarte delicată. Totuși este foarte bine că ești în top, chiar dacă nu ești prima. Observ că ai rezultate foarte bune. Matematica, chimia, fizica sunt ffff grele, e imposibil de luat peste 8 iar dacă tu iei 6-7 la materiile astea e super ok. Și te mai felicit pentru cum gândești, se vede că ești o persoană matură pentru vârsta ta. Încearcă să fii puternică, vorbește frumos cu mama ta și încearcă să găsești persoane care să îți dea dreptate în fața mamei tale ca să o facă să înțeleagă (o rudă, un alt profesor, un psiholog chiar - nu glumesc deloc). Iar pe viitor nu te lăsa influențată dacă mama ta vrea să urmezi o anumită carieră. Trebuie să mergi pe drumul care îți place ție. Adică mai bine un frizer bun decât un medic sau un profesor slab. Nu e rușinos să tunzi sau să vinzi, rușinos e să furi. Dar până atunci fii puternică! Baftă!

Ii dai un pumn in cap si daca nu intelege de buna voie ii mai dai