Bună. Eu și soțul ne-am mutat la socri de curând din cauza ca vine iarna și utilitățile la căldură sunt foarte scumpe, iar noi avem un bebe micuț. Înainte de asta locuiam la mine acasă, singuri.
Nici bine nu ne-am mutat ca soacră i-a zis soțului 2 zile la rând ca dacă bebe plânge să se culce în altă cameră. Se dă cu părerea în legătură cu tot. Și își bagă nasul în toate treburile noastre. Eu știam ca așa va fi ca așa e ea.
Mă simt și un pic criticată de ea, așa subtil. Ba nu-i place cum mă îmbrac etc. Plus ca la ei acasă trebuie să facem cum zic ei. Iar eu trebuie să strang după ei și dupa oaspeții lor.
Sunt foarte stresată și parcă sunt închisă în mine. Nu mă simt în largul meu. Iar părerea mea parcă n-ar conta.
Eu nu pot să muncesc acum, cum am menționat mai sus bebe e foarte mic. Noi avem unde locui singuri dar soțul nu știu ce e de capul lui ca nu se mai descurcă cu nimic. Iar eu sunt obligată să fiu sluga în casa altcuiva. Am încercat să îi zic ieri soțului ca să ne mutăm înapoi dar nici nu vrea să audă.
Eu m-aș muta și singură cu bebe dacă sotul vrea să stea acolo.
Dar nu știu cum să mă descurc financiar.
Cert e ca m-am convins 100 de procente ca eu cu socri nu pot locui. Eu i-am zis soțului încă când abia făcusem cunoștință ca iubesc să locuiesc în casă singură și în ruptul capului nu trăiesc cu socri. Vad ca acum nici pentru el nu mai contează părerea mea. Și mă aude doar când fac scandal grav. Prea mult fac parte părinții lui în viața noastră. Mă sufoc deja. Cu el am încercat să discut dar degeaba.

Nu trebuia sa faci copil, te ai grabit, stiai ca el este un prost, acum accepta situatia, dar parintii tai nu te ajuta cu nimic? Ca doar este si nepotul lor, tu trebuia sa te intorci la munca nu sa stai acasa cu copilul cand sti ce sot ai, acum certurile si discutiile cu soacra ta te vor imbolnavii 100%, trebuia sa astepti cel putin 2, 3 ani pana sa faci copil sa ai tu acolo banii tai, dar te ai grabit acum o sa suferi.

Intoarceti-va la voi acasa de urgenta, ca risti sa va despartiti cu asa soacra.

Îți iei copilul și te muti

Mută-te singură în locuința ta, chiar dacă soțul tău nu vrea. Mor pe bărbații căsătoriți care încă mai depind de părinții lor. Dacă nu era căsătorit era altceva.
Cu ajutorul care îl iei de la stat nu este suficient. Contactează www.adra.ro și vei găsi sprijin financiar și material.

Cand iti faci o familie a ta, cea mai proasta decizie in viata pe care o poti face, este sa te muti sau sa stai cu parintii/socri. Asa se distruge cu succes o casnicie. Daca nu iti permiti o familie si o chirie sau o locuinta in acelasi timp, atunci automat nu iti permiti o familie in primul rand. Astepti pana te stabilizezi financiar si abia atunci te apuci sa faci si copiii, nu invers.

Cine nu constientizeaza lucrul asta de la inceput, va fi condamnat sa sufere. Eu personal, nu am auzit nici o data de o casnicie care sa functioneze armonios in care locul de resedinta este la parinti.

Nu puteți sta la părinții tăi?

De asta, in nicio viata nu te muti cu socrii sau chiar cu parintii tai cand esti casatorita. Plus, nu faci un copil cand nu iti permiti financiar.
Ia frumos copilul si muta-te la casa ta daca sotul este pampalau si nu iti ia apararea in fata parintilor, ii lasa pe aia sa va injoseasca.
Nu te va mai crede sotul cu nimic din moment ce ai spus ca nu te vei muta vreodata, si totusi, acum stai cu ei. Cand ai limite, pai ti le tii pana la capat.
Ai incercat sa comunici, nu a mers, zbora din casa ca vei ajunge super rau psihic. Cu parintii nu se traieste, cat esti copil, atat, dupa, este toxic

Soacrele rele si sotii care n-au habar ca prioritatea lor numarul unul e sotia si copilul, de obicei dice la certuri grave sau chiar divort.
Nu inteleg cum nu va descurcati totusi, daca casa e deja a voastra si nu platiti chirie. El nu lucreaza? Cat primesti tu pe maternitate + un salariu ajunge pentru cheltuieli. Da, mai tai din restaurante si din nu stiu ce mancaruri, dar zic ca e un sacrificiu mai bun pentru copil, decat mai grav.

Trebuia sa cumparati o casa/teren sau apartament si dupa faceti un copil si traiti sanatosi. Dar acum n-ai ce sa faci.

Niciodata nu este ok sa locuiesti cu socrii mai ales cand ai copil mic, se vor da cu parerea non-stop.
Poti pleca. Sotul poate veni dupa tine daca i se face dor, daca nu, este semn ca iti pierzi timpul cu el.

Da, e o situatie dificila... Soacrele (mame de baieti) sunt cum sunt, si nu se pot schimba. Cine se schimba la batranete? Important e sa stai calma si sa nu reactionezi in orice mod. Ignora. Daca iti iubesti sotul, accepta-l cu familie cu tot. Arata-i iubire in fata lor, prin mangaieri, pupici si imbratisari... Vorbeste-i calm si nu-i critica familia oricat ti-ar sta pe limba sa ii zici vreo doua. Aminteste-ti ca e fiul lor, deci, daca ii dispretuiesti pe parinti, il dispretuiesti si pe el. De asemenea, pentru o mama de baiat care a fost iubit mult, tu esti un fel de "competitie" pentru ea. Zi-ti in sinea ta ca atata stie, atata face. Iar tu mergi mai departe facand economiile de rigoare. De fapt acesta a fost motivul mutarii, economiile, iar 3 luni nu moare nimeni. Fii umila, si cu vorba buna. Vorba dulce, mult aduce. Daca soacra nu-si poate controla gelozia fata de tine, tu da dovada de intelepciune, oricate emotii te-ar tulbura, la inceput. Ai sa vezi ca o sa inceapa sa te aprecieze, incet-incet.
Itr-adevar locuind la ei, trebuie - in mare - sa faci dupa regulile lor. Stii vorba: "when in rome, do as romans do!"? Incearca sa iesi mult cu sotul, la prieteni, in oras, la shops. E bine si pentru copilas iesirea. Nu doar sa stati intre patru pereti si sa fiti morocanosi unii cu alti. Prioritizeaza-ti copilul, de asemenea si jucati-va cu el. Daca tu crezi ca socrii asteapta de la tine servitudine, atunci implica-l pe sot: Acum tu joaca-te sau ai grija de bebe, si eu strang prin casa. Urmatoarea data, spune-i ca e randul tau cu bebe si randul lui sa-si ajute parintii. Gandeste-te bine. Are rost sa-ti strici relatia cu tatal copilului tau si cu parintii lui, pentru niste sentimente fugare de nedreptate. Aminteste-ti ca proprietatile lor, dupa decesul lor, va vor reveni voua. Poate nu-ti place raspunsul meu, un pic pragmatic, dar crede-ma... o sa fie bine! Si, incurajeaza-l pe sot sa - si gaseasca un job, dar sa nu uite ca jobul unei mame este 24/7. Succes!