E viata ta si la 21 de ani faci ce vrei, dar sa nu ai impresia ca prinzi norocul de un picior daca te duci sa lucrezi in afara
Daca va asezati la masa rotunda cu totii si puneti in lumina atat avantajele cat si dezavantajele va fi usor apoi sa decideti de comun acord ce e mai bine de facut.
Nu te razboi cu ei atata timp cat inca sunt dispusi sa te intretina.
Daca ti-e asa de dor de iubitul tau si nu poti fara el, insista pe aspectul asta si roaga-i sa iti fie alaturi ca sa va mearga bine si cu binecuvantarea lor da-i drumu la munca afara.
Un lucru: sa te invete mama ta ce NU trebuie sa ii zici barbatului cand vine acasa obosit ca sa nu iti iei bataie, si cum iti dai seama cand te inseala ca porcul.
Uite si eu am patit aceasta chestie cu urlatul, ai putea sa le scrii o scrisoare cu tot ce simti tu si sa ii lasi sa o citeasca apoi sa discuti cu ei. Cred ca te vor intelege doar sunt parintii tai. Succes!
Eu nu cred ca e rau sa incerci atata timp cat n-o sa ai scandal cu parintii tai.
O sa fie o lectie de viata (oarecum) si o sa poti sa faci mai usor diferenta dintre rau si bine.
De exemplu sora mea a plecat din tara pe la 19 ani (atunci era cam aeriana, nesimtita, tampita si alea, alea Acum este tot acolo, insa este foarte schimbata, in bine, cu capul pe umeri, a vazut cum e cu greul, s-a zbatut sa castige niste bani (a lucrat ba la magazine, ba curatenie, ba la babe) si are casa acolo, este casatorita (cu un roman) si are si un bebe frumos si destept. Eu una sunt mandra de ea
De ce sa tipe la tine? Chiar atat de rai sunt parintii tai? Pana la urma ai 21 de ani si trebuie sa pasesti spre viitor ca sa zic asa.Strainatatea nu este chiar cea mai buna solutie, acolo e sclavie, asa cum a zis raptor000 dar daca voi asta vreti sa faceti luati-va inima in dinti si discutati omeneste.
Buna!
Daca mergi in strainatate la munca esti constienta ca mergi la sclavie? Acolo o sa lucrezi la curatenie sau la ce mai muncesc bietii romani...gandestete la viitorul tau!
Ma gandesc, dar aici daca raman va fi si mai greu, de 1 an caut un loc de munca si nu gasesc, peste tot cer experienta.
E adevarat ca nici aici nu prea e de munca dar decat sa ajungi sa speli dupa toti infectii mai bine ramai cu mami si tati...deocamdata.
P.S O verisoara de-a mea a plecat in Austria si munceste la un hotel si a zis ca e iadul pe pamant, ce gaseste prin camere nici nu vreau sa mentionez!
Intrebare.cata incredere ai in prietenul tau? cata incredere ai in tine ca vei reusi sa traiesti afara? crede-ma ca stiu de ce intreb.am fost 7 ani plecat afara.ce faci cand cobori din avion? stii limba tarii unde te duci? nu imi spune ca o inveti in final da dar pina atunci? sa fie clar. daca afara nu este cineva care sa te sustina financiar(mincare, dormit) un timp, esti un om pierdut.nu are nici o legatura ghidurile de conversatii cu realitatea.gandestete bine la ceea ce vrei sa faci.eu iti urez succes.
Ai dreptate in ceea ce zici.
Eu am mai fost acolo in vacanta si mi-a placut, acum as vrea sa merg tot in vacanta cateva saptamani iar in timpul acesta mai invat limba si dupa sa incep munca. Insa problema este la parinti, nu am idee cum sa le explic si sa ma inteleaga. Lor nu le pasa ca nu am loc de munca, e destul ca ai ajut si sunt cu ei, insa eu m-am saturat sa ma intretina tot ei. Vreau sa ma lovesc singura de obstacolele vietii, sa stiu ce e cu adevarat greu.