Buna la toată lumea. Eu nu mai imi iubesc soțul, pur si simplu m-am răcit de el, suntem împreuna de 7 ani, de 2 ani de zile am făcut doar cununie civilă si acum in Iulie urmează si religios. Noi de la început nu prea ne-am înțeles, ne certam, el in trecut a avut probleme cu alcoolul si din motivul asta ne certam ne despărțirăm si iar ne împăcăm, il iertam pentru ca il iubeam foarte mult. Bun acum un an de zile a jurat ca nu mai bea la biserica deci da, nu mai bea pentru un an dar el zice ca se simte mult mai bine așa, dar ma gandesc ca după o sa o luam de la început si acum ne certam el. Este o persoana care se enerveaza foarte repede si mereu ma jignește, nici eu nu sunt o persoana calma, ma enervez repede dar nu il jignesc. Cand este la munca ma simt mult mai calma, dar cand este acasă deja ma simt agitatā pentru ca știu ca trebuie sa am grija ce vorbesc pentru ca el se enerveaza si așa imi strica ziua, imi cere mereu scuze după si ma alinta, dar eu simt deja o mare racealā pentru el. Deci ma si alinta ma si ia in brațe... dacă il părăsesc știu ca am sa sufăr după el pentru ca noi am mai stat despărțiți si am suferit groaznic după el. Oare sunt doar obisnuita cu el? Deci ma gandesc ca acum peste cateva luni trebuie sa făceam nunta si imi vine sa ma dau înapoi, pe o parte vreau, dar mai mult nu mai vreau pentru ca nu il mai iubesc, simt o răceala pentru el, nu il mai privesc cu dragoste. Dar si știu dacă il las am sa sufăr mult. Nu știu ce sa fac cand il văd așa nervos parca ma răcesc din ce in ce mai tare si ma tem ca sa nu se apuce iar de alcool chiar dacă el acum zice ca se simte mult mai bine farā dar nu știu. Sunt zile si cand ne înțelegem si foarte bine dar sunt si zile care nu ne înțelegeam deloc. Eu am 26 de ani el 28, nu avem copii încă. Nu știu ce sa fac, știu dacă il las am sa sufăr, dar nu il iubesc.

O căsnicie de rutină.
Pur și simplu v-ați obișnuit cu actuala viață și orice decizie veți lua veți suferi. Dacă rămâneți împreună nu veți fi fericită, dar poate veți face copil, lucru care, după aceea, va face să nu mai divorțați.
Sau rupeți logodna acum, dar în viitor vă veți împăca.
Chiar dumneavoastră ați spus că mereu ați avut episoade de despărțire, împăcare.
Numai dumneavoastră puteți găsi o rezolvare!
Oricâte sfaturi veți primi, faceți ce vă dictează inima, sufletul, dar încercați să fiți și rațională!

Si daca divortezi, vei fii mai fericita singura? Cine te intretine? Unde vei locuii?
Nu crezi ca este mai normal sa faci un efort sa nu te mai enervezi si sa-l ajuti sa se corecteze, facand relatia asta sa mearga?
Doar vezi ca a renuntat la alcool, deci face eforturi mari ca sa iti faca pe plac. Dar tu ce faci?
Arunci o relatie de ani de zile, fiindca te-ai plictisit de el?
Fa un copilas, daca tot stai acasa, ca-ti ocupa timpul si-ti schimba viata in bine!

Vezi ca ai bagat degetul aiurea si ai raspuns cui nu trebuie.

Poti sa o faci si in cotet, daca vrei, ca acolo-ti face cinste sa locuiesti.

Si eu am pățit ca la o relație de câțiva ani sa imi dispară sentimentele.Bine,adevarul e ca a facut niste rahaturi cu timpul peste care degeaba am trecut eu cu vorba ca sufletește nu am facut-o.
Da, e posibil sa te fi obisnuit cu el, dar înainte de a face orce pas gândește-te bine ce te face pe tine fericita. Poti sa te complaci in situație si sa o depășești sau accepti asa cum e, sau doar vei ramane nefericită tot restul vietii?

Nu pot sa îmi explic cum nu a fost încă banata Jassmina. E ireal ce răspunsuri da.

As putea sa îți scriu multe lucruri, dar cred ca esențialul e sa ii citești raspunsul și sa faci opusul a tot ce a zis ea.


Evident ca vei suferi dacă va veți despărți, dar trebuie sa te gândești dacă vrei sa suferi acum sau mai târziu.
Cred ca știi și tu ca te-ai obisnuit cu el și ăsta e singurul lucru care te tine acolo.
Dacă crezi ca relația voastră e 10% cum ar trebui sa fie o relație ok, te înșeli.
Rolul tău nu e să-l menajezi pe el, nici să-l ajuți sa se lase de băut și nici să-i suporți crizele.
Oamenii pot fi mult mai buni de-atât, trebuie doar să-ți dai șansa să-i găsești.

Nu face greșeala sa te căsătorești cu el și în niciun caz sa nu te gândești ca un copil ar rezolva ceva.
Nu vreau sa mai scriu ceva pe tema asta pentru ca e degeaba, cred ca știi și tu ca trebuie sa te despărți de el.
Cred ca ar fi util sa intelegi ca într-o relație, nimeni nu depinde de nimeni. Trebuie sa știi să-i arăți mereu unui tip ca poți oricând sa te desparți de el, trebuie sa știi să-i explici care sunt limitele peste care nu poate sa treacă și totodată trebuie sa știi cand și în ce măsură să ignori acele limite.
Sunt lucruri pe care oamenii le pot face cu voința și lucruri pe care nu le pot face. DOAR cele din a doua categorie trebuie sa le înțelegi și tolerezi (sunt foarte puține), pe celalalte nu.

Buna! Dacă tu simți ca nu îl mai iubești și ca doar te ai Atașat de el, de ce mai vrei sa te căsătorești? Ca sa trăiești zi de zi asa? Sa ți fie teama sa nu spui ceva greșit. Sa nu te simți in largul tău? Oamenii nu se schimba asa cum crezi tu. Dacă el asa e, ori accepți situația și te frustrezi lângă el, ori alegi sa fi fericita. Normal ca o sa suferi. Ca sunt ani de atașament in spate. Dar e mai bine sa suferi 1 luna, 2, 3 un an, decât sa fi nefericita toată viața. Bărbați o sa tot găsești. In plus, treaba cu alcoolul e nasoala rău. Dacă a avut asa probleme, lasă l fata. Nu vezi ca toată femeile fug de ăștia betivi?

Scuză-mă, dar ce tâmpenie mai e și asta?
"nu-l iubesc, dar dacă îl las am să sufăr"
Atunci nu-l lăsa și suferă toată viața. Că presupun că fericită n-o să fii.
Și de altfel, unde știi că o să suferi?
Că l-ai mai lăsat când îl iubeai. De-aia ai suferit.
Acum nu-l mai iubești. Deci? De unde știi că și acum ai să suferi?

Dacă simți aceasta, fa ce doriți dar nu cred ca o sa fie mai bine...

De ce vrei sa fii "mama ranitilor"? E cazul sa pui punct și să-ți iei viata de la zero. Îți consumi energia pe cineva care nu vrea sa se ajute.