Buna,locuiesc intr-o familie foarte toxica,toata ziua certuri,Numa eu sunt de vina pentru tot,sunt comparat cu altii copii,maicamea e foarte narcisista si ar face orice sa ma faca sa ma simt rau cand ea se simte rau sau pe orice din jurul ei,ma compara cu altii copii,cand îi cer ajutorul spune ca totul e în capul meu si nu am nevoie de ajutor,spune ca i rusine cu mine,pe langa toate chestiile astea urate spune ca îi pasa de mine si ma iubeste dar cand se simte rau spune numai chestii care ma fac sa ma simt naspa,tatal meu ma acuza pentru tot,totul e din cauza mea,totul se întâmpla din cauza mea, el crede ca daca e mai mare ca mine poate sa faca ce vrea cu mine, le-am spus de ogramada de ori la amandoi ca la 18 ani plec si nu ma mai întorc,raspunsul lor a fost Ok sau maicamea a spus ca abia așteaptă si sa plec,dar uneori spune ca "ce o sa ma fac eu fara tine", tot spune la prietenele ei ce copil "rau" sunt si cum nu ascult de ea în fine, poate să îmi dea si mie cineva ceva sfat ce as putea face pana sa am 18 ani sa ma mut la apartamentul meu sau casa mea, ce ar trebui sa pregătesc din timp ca sa îmi fie mai usor sa ma mut

Dupa cum vad, tu ai 15 anisori si ai probleme mentale, asa cum spui pe alt topic, deci stai copile linistit cu parintii tai ca nu-ti vrea nimeni raul, totul este in capusorul tau!

Înainte să te muți, învață să trăiești cu ei. Asta o să te ajute pe urmă după ce te-ai mutat.

Buna.Suna ca orice familie tipica de romani care nu stiu cum sa isi gestioneze emotiile, nu stiu sa comunice, prin urmare apar certuri si reprosuri, aruncatul de vorbe de tot felul care au rolul de a detensiona nevii/situatia.Nici tu si nici parintii nu procedeaza cum trebuie.Nu este deloc benefic sa te compare cu ceilalti, sa isi verse starea negativa pe tine, sa te faca tap ispasitor pentru problemele de adulti si asa mai departe. Poti suna aici pentru sfaturi: https://www.116111.ro/

Nu ne dai detalii suficiente. Cati ani ai acum, urmezi vreo scoala, in ce regiune a tarii locuiesti, etc.

Nu te poți muta după 18 ani singur.

Problema e ca si tu, te emancipezi, nu se stie relatia ta cu parintii, dar trebuie sa te impaci si sa lasi prostiile woke, pentru a primi ajutorul parintilor...

Observ că sunt tot mai mulți adolescenți care au astfel de probleme în familie.
La vârsta ta, nu prea ai ce să faci, doar să nu mai pui la suflet reproșurile și certurile, că tu oricum nu ai nicio vină problema este la părinți, nu la tine.
Nu trebuie să lași atmosfera din familie să îți afecteze stima de sine.
Partea bună este că ai toată viața înainte și după ce o să fii major o să poți să mergi la facultate ori să îți cauți un job și să stai în chirie.

Dupa 18 ani iti recomand terapie sa iti revii. O sa o incurci mai tare daca te feresti de ele si le bagi sub pres. Tii nervi sau alte traume mult mai grave ascunse. Ii poti ruga pe ai tai sa-ti ofere un ajutor financiar sa poti face asta acum, sau dupa 18 ani, poate iti iei un loc de munca usurel, si te apuci sa faci. Iti zic din experienta, am avut la fel, am reusit sa iert.

Cinstește pe mama ta și pe tatăl tău ca să ca să ai zile lungi și fericite, e porunca Domnului, să ști că mama ta poate îți vorbește asa la supărare, dar în inima ei o doare și ii pare rău pentru cuvintele pe care ți le aruncă, nu știu situația ta dar poate că ei cer din partea ta doar ascultare, începe ca din această seară să le fi ascultător și ai să vezi o schimbare în bine., mi aduc aminte de fiul risipitor care ii cere tatălui său partea de avere și pleacă de acasă, singur prin lume, își cheltuie toți banii, ducând o viață destrăbălată. nu după mult timp în tara aceea vine o mare foamete iar el a început să ducă lipsă, alipindu se de un cetățean din aceea țară, el a fost trimis pe câmpurile lui să-i pască porcii, ar fi dorit el să se sature din roșcovele pe care le mâncau porcii, dar nu i le dădea nimeni, atunci si-a venit în fire și si-a zis " câți angajați ai tatălui meu au belșug de pâine iar eu mor de foame aici! Mă voi scula, ma voi duce la tatăl meu și îi voi spune : tată am păcătuit înaintea Cerului și înaintea ta, numai sunt vrednic să fiu numit fiul tău, fă-mă ca pe unul din angajații tăi!, și s-a sculat și s-a dus la tatăl lui, în timp ce el era încă departe tatăl său l-a văzut și i s-a făcut milă de el, a alergat la el, l-a îmbrățișat și l-a sărutat mult, Fiul i-a zis: Tată, am păcătuit împotriva Cerului şi înaintea ta şi nu mai sunt vrednic să fiu numit fiul tău! Dar tatăl le-a zis sclavilor săi: Aduceţi repede cea mai bună robă şi îmbrăcaţi-l cu ea! Puneţi-i un inel în deget şi sandale în picioare! Aduceţi apoi viţelul cel îngrăşat şi tăiaţi-l! Să mâncăm şi să ne veselim, pentru că acest fiu al meu era mort şi trăieşte iarăşi, era pierdut şi a fost găsit! Şi au început să se veselească. Fi binecuvântat de Domnul Isus. Și să ști că Domnul te iubește!

Pai pleaca.