Buna membri TPU, cum sa fac ca parintii mei sa nu se mai comporte cu mine ca o fetita de 2 ani?
Eu am implinit 15 ani si ei tot cred ca pot sa ma dirijeze si sa imi dea pedepse, cand e vorba de invat pentru scoala, intra la mine in camera sa ma controleze daca chiar invat si daca incep sa tip la ei imi spun ca eu sunt aia obraznica si de asta imi blocheaza accessul pe calculator pentru 1 zi si cateodata chiar mai mult numai pentru ca am tipat la ei). Si va mai dau un exemplu, mi-am pierdut telefonul si m-au certat ca nu pot fi responsabila si au spus ca bani pentru alt telefon primesc numai daca nu ies 10 zile din casa. Vreau sa gasesc o solutie sa nu mai fie asa nebuni, m-am saturat ):
Bună.
Poate că răspunsul meu nu va fi așa cum tu te așteptai însă vreau să îți arăt o cale prin care să privești lucrurile puțin mai diferit.
Și eu am trecut prin această perioadă și de altfel am înțeles că orice adolescent are nevoie de control, te afli la vârsta la care îți dorești libertate fără să înțelegi ce presupune ea de fapt.
Ei bine,da, avem nevoie să
fim ținuți din scurt,să ni se aplice reguli și uneori mici pedepse pentru a înțelege că unele lucruri pe care noi le considerăm corecte sunt de altfel greșite.
Consider că și părinții tăi aplică câteva lucruri total greșite, nu ai nevoie să fii controlată în permanență la teme decât dacă tu le ceri ajutorul, este de datoria ta, singura ta datorie ca și copil, să înveți și să îți faci temele.
Părinții tăi te-au numit iresponsabilă atunci când ți-ai pierdut telefonul deoarece ei și-au asumat o întreagă responsabilitate :de a avea grijă de tine, de a te crește, de a te învață, de a-ți oferi tot ce e mai bun și lucruri de care probabil nu ai avea neapărată nevoie la doar 15 ani dar totuși le deții, părinții tăi probabil s-au străduit din greu să îți cumpere acel telefon.Tu cum te-ai simți dacă ai munci din greu pentru un lucru iar cei din jurul tău nu l-ar aprecia cu adevărat? Ei bine asta au simțit și părinții tăi.
Ce ai spune să începi să le arăți părinților temele pe care tu le-ai făcut de una singură fără că ei să te controleze forțat?
Ce ar fi să le arăți puțină responsabilitate, să le arăți că te descurci? Ajută-i mai mult la treburile casnice și petrece-ți mai mult din timpul tău vorbind cu ei.
În momentul în care tu devii mult mai vulcanică decât ai tăi, ridici tonul și le răspunzi urât nu faci decât să agravezi situația și să îți dublezi pedeapsa.
Arată-le responsabilitate și vei primi încredere și puțin mai multă libertate.
RăspundeMultumesc mult doamna anee, vreau sa explic, eu nu am intentia sa le raspund urat ca stiu ce urmeaza dar une ori in momentu ala nu ma abtin si ei sunt foarte severi cu asta, dar iti promit ca o sa incerc sa fac asa cum ai spus tu sa le arat temele singura, dar asta nu inseamna ca reusesc tot timpul sa iau note bune cum vor ei si tot stau cu frica din cauza lor, adica situ ca vor in binele meu si totusi eu am crezut ca nu era normal, deci sa fac un fel de contract cu ei?
Răspunde
Am 18 ani nu sunt doamnă.
Nu e nevoie să iei mereu note mari, atâta timp cât te străduieşti.
Părinţii nu îşi doresc un copil model, îşi doresc un copil recunoscător şi ascultător.
Eu înţeleg şi micile tale ieşiri şi uneori furia sunt cât se poate de fireşti, însă încercă să conservi această furie în ceva bun.
Cu siguranţă eşti un copil cât se poate de educat şi mă bucur că îţi recunoşti partea de vină. Mult succes sper că vei primi ceea ce îţi doreşti adică puţin mai multă libertate şi înţelegere.
Ordonare:
După relevanţă
Zi mersi ca nu ai luat-o pe coaja. La cat de rasfatata esti, nu ma mira nimic. Va veni o zi in care toate fumurile astea iti vor iesi din cap.
Răspunde
Tu te tipi la ei? Tu esti nebuna din ecuatie, nu ei. De fapt, nu. Nu nebuna. Ci prost crescuta.
Domnu Endoryus, credem-a ca nu sunt prost crescuta, doar simt ca am si eu drepturile mele, nu trebui sa iti bati joc de mine
Daca nu ai fi nesimtita nu ai avea tupeul infect sa urli la parintii tai. Sa zici mersi, eu te dadeam la adoptie. De fapt nu. Aveam grija sa fii mai educata de atat.
Referitor la mesajul tau. Iti scriu aici. Nu, nu m-am rastit niciodata la mama mea. Am fost crescut altfel. Nu fac parte din generatia Facebook ca tine si majoritatea de aici. Pe vremea mea inca era ceva bunul simt si nu existau mofturile din ziua de azi cu tipatul la parintii si alte chestii. Si aici gresesti. am tot dreptul sa iti spun ca bunul simt iti lipseste. Nu e ca te jignesc, observ doar comportamentul tau fata de parintii tai si deduc ceea ce este adevarat la mijloc.
"Şi voi, părinţilor, nu întărâtaţi la mânie pe copiii voştri, ci creşteţi-i în mustrarea şi învăţătura Domnului." (Efeseni.6:4)
"Părinţilor, nu întărâtaţi pe copiii voştri, ca să nu-şi piardă nădejdea." (Coloseni.3:21)
Copiii sunt provocați chiar de către proprii lor părinți să ridice tonul la ei. Copiii sunt mânioși pentru că părinții îi fac așa. În astfel de cazuri părinții sunt de vină.
În ambele răspunsuri ale tale menționezi lipsa de educație a lui amandaflory. Dacă este așa, cine este de vină? Nu părinții ei? Nu ei sunt de condamnat?
Îți spun că în România îi numeri pe degete pe acei oameni care își merită dreptul de a se numi părinți. De atmosfera din cămin se fac răspunzători părinții.
Și tu, dacă ți-ai pedepsi propriul tău câine, el tot s-ar întoarce la tine să te muște. Cu cât mai mult un om caruia vede că nu este tratat cu respect. Părinții nu trebuie să fie niciodată severi, aspri; nu trebuie să vină niciodată nervoși acasă; nu trebuie să răspundă niciodată pe un ton aspru. Pedeapsa să nu fie dată niciodată sub influența nervilor.
Copiii sunt ca niste plante. Ei cresc după cum părinții le-au oferit îngrijire.
Tu ce ai face dacă ți-ai lăsat roșia în grădină și când te întorci după un timp o găsești năpădită de buruieni, în imposibilitatea de a se dezvolta? O smulgi, nu-i așa? Unii părinți pleacă de acasă și-i lasă să crească de unii singuri pe copii. Pentru unii copii chiar este bine ca tiranii lor părinți să stea cât mai departe de familie. Dar părinții n-au scuze pentru lipsa de educație, pentru neglijență. Dacă un om știe că este în imposibilitatea să crească un copil, atunci să nu-l facă. Răul existent în lume se datorează întotdeauna -dar întotdeauna- părinților. Nu părinții sunt vinovați pentru caracterul criminalilor și violatorilor? Părinții dau naștere la hoți, infractori și corupți. Ei sunt născuți așa, chiar dacă atunci când sunt mici nu-i putem vedea. Lăsați să crească needucați, lipsiți de dragostea din cămin, nu le rămâne decât ocazia ca să ajungă infractori. Dar educația sau lipsa ei, este sămânța care încolțește în inimă, și i-a în stăpânire caracterul.
Eu consider că 99, 9% din populația planetei nu sunt capabili să ofere educația copiilor pe care cerul o cere de la ei; ei nu trebuie să mai de-a naștere la copii. Mai bine o planetă depopulată decât una populată cu infractori.
Unii părinți au fost crescuți aspru, și ei nu cunosc o altă educație decât pe aceea pe care ei au primit-o. Răul acesta se întinde mai departe peste generații.
Daca tu crezi ca pierd timp sa citesc tot romanul ala, te inseli amarnic.
? parintii tai nu sunt nebuni si nu se comporta cu tine cum s-ar comporta cu un copil de 2 ani, ai fi prea mica pentru pedepse, dar acum ai varsta potrivita pentru a fi pedepsita...ar trebui sa le multumesti ca totusi in 10 zile iti cumpara alt telefon, altii muncesc poate o luna pentru acei bani(asta in functie de cat de scump este tel)ideea este ca ar trebui sa nu te mai plangi de pedepse pentru ca sincer isi au rostul.O sa iti dai seama mai tarziu de treaba asta.Si iti inteleg gandirea si frustrarea, asta e varsta si sunt convinsa ca peste cativa ani le vei multumi ca nu te-au lasat de capul tau.
Hmm eu am 13 ani, când mă cert cu mama(cu tata nu mă cert absolut niciodată) eu țip la ea și mă cert deodată cu ea că și când am avea același vârstă știu că nu este ok dar mă supăr pe ea ea se supăra și tot ne împăcăm, depinde și ce fel de părinți ai, ai mei m-au învățat ce e bine și rău și au încredere în mine pentru că nu sunt genul care nu ascultă știu că ei au dreptate în majoritatea cazurilor, ce vreau să zic este că ar trebui să le demonstrezi că pot avea încredere în tine și poate te vor lăsa să faci mai multe lucruri, cât despre învățat. Uf urăsc să învăț pentru că e doar memorat nu e practic dar înțeleg că e important pentru o slujbă bună și un viitor decent. ai mei nu mă verifică pentru că au încredere în mine, asta este ce ți-am zis și ce încerc să îți zic, totul e despre încredere dacă ei au încredere că tu faci ce e bine sigur nu te vor stresa dar un lucru trebuie să ști dacă ei au încredere în tine că de exemplu îți faci tema și nu te verifică și tu stai pe telefon nu e ok :/ ști trebuie și tu să faci unele lucruri care nu iți plac pentru că totă lumea e nevoită să facă asta
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
