Pai
si eu la inceut nu prea vroiam sa vorbesc cu mama findca ea avea conceptiile ei despre baieti ca la varsta mea (14 ani) nu ar trebui sa ma agndesc la baieti, dar cand am avut primul prieten m-a vazut cu el demana si nu mi-a facut nicio observatie inca eu am batut un apropo, si a fost de acord cu relatia stiind ce fel de baiat este. dar nu stiu ce fel de relatie ai tu cu mama ta, adica ce gen de femeie este daca pot spune asa, nu-i stiu firea (intelegatoare sau severa) dar ai putea sa o intrebi subtil daca ar putea intelege ceva, sau ceva de genu
,, mama... pot sa vorbesc ceva cu tine? ''
nu stiu ceva de genu care sa nu fie prea direct.incearca asta cand o vezi intr-o stare buna, ca sa fie mai sigur, ca daca e suparata, obosita, enervata, s-ar putea sa nu isa chiar ok
na.succes,sper ca ti-am fost de folos
si sper sa fi inteles ceva din ce ti-am zis
Poti sa o intrebi daca are incredere in tine si daca te poate intelege in orce moment ea cred ca te va intelege caci doar e mama ta si te iubeste incearca sa vorbesti cu ea incearca sa ii spui ca te doare sufletul cind nu spui nimanui despre ce te doare! incearca sa vorbesti cu ea ea te va intelege!
Buna!:*
Ai putea sai spui ca ai vrea sai spui ceva dar iti este cam rusine...Mama ta cu siguranta o sa te intrebe ce este.
Funda pls:*
Buna!
nu cred ca ar trebui sa iti fie rusine sa vorbesti cu mama ta despre problemele tale, pentru ca sigur a trecut si ea peste aceste momente ca tine, daca nu te simti in stare sa ii spui mamei tale despre "baiatul pe care il placi" incerca sa iti gasesti o prietena buna, de incredere, si care sa stie sa tina un secret.si cu acea prietena poti comunica despre orice probleme sau relatipe care le-ai avut cu un baiat. Dar fi atenta alege cea mai de incredere prietena.Success!(funda?)
Sa-ti faci curaj si sa-ti domini acea sfiala si temere fiindca sunt convinsa ca si ea ar vrea sa comunicati, dar are si ea retineri ca si tine.
Aşa am fost şi eu cu mama mea.La fel şi cu tata. Până într-o zi când m-am hotărât să le mărturisesc.Trebuia să mă înţeleagă pentru că şi ei au fost copii. şi ei au iubit. Mi-am luat inima în dinţi, vorba aia. şi am început să le zic că mă simt ciudat de când îl văd altfel pe colegul de bancă. Că simt ceva straniu. Că îl vreau mereu aproape de mine şi că îl plac, practic!
S-au amuzat pe subiectul ăsta.Fii sigură că după mărturisirea asta, relaţia ta cu mama va fi mult mai bună. Trebuia să ai încredere în ea.
Succes!
Te duci la ea, Ii dai o palma si ii spui " INTELEGEMA " apoi incepi sa spui toata durerea ta.
Este mama ta, deci tu ca fiica si fata/femeie trebuie sa faci asta. Este usor pentru ca nu ai mai facut asta pana acum poate, dar iti dai seama ca asta trebuie sa se intample, daca nu relatia pe viitor se poate inrautati. Tu ii vei ascunde lucruri, ea va pierde increderea in tine s. a. m. d.
Este mai greu la inceput, insa daca incerci asta din ce in ce mai des, va fi uoke.