Bună seara am 22 de ani și sunt fată.am o mică problemă în familie. Părinți mei.
De ceva vreme am un iubit și îl iubesc mult ieșim o dată la 2 zile și când ieșim stăm 2, 3 ore afară între orele 7-10 seara iar ai mei sunt prea stricți și au început în ultimele zile să îmi mănânce zilele. Nu le convine ca ies afară cu el și el este un băiat bun toată lumea știe asta. Ai mei spun ca ajung târziu acasă ( la ora 10:30 seara) și ca ar trebui să ies devreme cum ar fi la ora 4 și să ajung la 7 acasă. Îmi spun să nu ies așa des cu el ca ar fi de ajuns o dată pe săptămână sau de două ori. Țin să menționez ca stăm în același sat cu băiatul. Și când ieșim doar mergem să mâncăm sau stau la el în garaj când el repară mașini. Și ai mei spun ca nu e bine să stau cu el în garaj ca scoate lumea vorbe sau nu e OK să merg cu el în oraș ca nu le convine. Nici așa nici așa nu este bine. Seara asta ieșisem cu el întâi am fost să îmi las mașina la el ca să repară la ora 7seada după care am așteptat să fie el gata ca să plecăm în oraș să mâncăm la 10:30 deja eram în pat la mine acasă. Prima oară tata m-a luat la ceartă a zis ca de ce ajung la ora asta (făcea spume de nervi ) a zis să mă trezesc mâine de la 7-8 dimineața să curăț iarba prin curte. Altfel o să văd eu ce se întâmplă. duoa care a început mama separată s-a luat de mine ca am ajuns târziu acasă și mi-a văzut tricoul pe dos și și a dat seama ca am făcut ceva cu el am zis ca nu mi-am dat seama ca e tricoul pe dos și ca nu am făcut nimic cu el așa am plecat de la început de acasă. ( pentru ca mama nu vrea sa fac sex înainte de căsătorie ) mama a început să mă jignească ca sunt copil fără onoare și nesimțită și needucată din cauza ca ajung târziu acasă la (10:30 seara) și ca as fi făcut eu ceva cu el. Mi a spus ca nu mai am voie sa ies afară deloc ca de ce ies așa des ca ar fi de ajuns sa ies o data pe săptămână afară 2-3 ore ca sunt nesimțită și nu duc deloc bine. Asta nu e prima oară când pățesc așa ceva ei de opt ani de zile sunt așa cu mine m-am săturat să fie așa eu nu vreau să plec de acasă dar parcă ei mă împing în așa ceva orice explic ei, ei tot nu mă înțeleg și vor să fac ca ei mereu. Ei vor să stau pe lângă ei să nu am niciodată viața mea și cică pentru binele meu dar și când stau acasă se plâng ca stau acasă. Prietenul meu a spus să mă mut la el dacă eu îmi doresc asta dar eu nu vreau să îmi supăr părinții. A zis să vorbesc cu ei și să plec de bună voie dar ai mei nu sunt oamenii de genul să înțeleagă și m-am săturat de atâția ani să nu am eu o viață ajutor ce pot face?

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook